|
Conditii de protectie termica pentru cladiri
Inceputul mileniului trei aduce si pentru Romania o noua abordare a politicii energetice.
Ordonanta privind reabilitarea termica a fondului construit existent, emisa la inceputul anului 2000 in baza Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, impune reevaluarea gradului de confort higrotermic si a eficientei instalatiilor pentru fiecare cladire existenta.
Vor fi avute in vedere revizuirea reglementarilor tehnice de proiectare si executie si studii pentru stabilirea gradului de protectie termica a cladirilor precum si a costului real al incalzirii si alimentarii cu apa calda de consum.
Fiecare cladire existenta va beneficia de un certificat energetic care va atesta conformarea energetica si de o documentatie de reabilitare termica elaborata de consultanti si experti autorizati.
Studiile efectuate recent la nivelul Comunitatii Europene au relevat faptul ca in domeniul construit se consuma cca. 40% din consumul national de energie.
In cazul cladirilor de locuit, repartitia consumului este cu aproximatie urmatoarea: 65% pentru incalzirea cladirii; 15% pentru apa calda de consum; 10% pentru instalatii electrocasnice; 10% pentru iluminat.
In scopul economisirii energiei in exploatare ar trebui sa avem in vedere nu numai reechiparea cladirilor vechi dar si conceptia globala cu un consum cat mai redus a cladirilor noi.
Pierderile de caldura intr-o constructie
Gradul de izolare termica a unei cladiri se apreciaza prin coeficientul global de izolare termica a anvelopei cladirii, respectiv prin suma pierderilor pe aria anvelopei cladirii, pentru o diferenta de temperatura intre interior si exterior de 1K, raportata la volumul cladirii, la care se adauga pierderile de caldura aferente reimprospatarii aerului interior, precum si cele datorate infiltratiilor de aer rece. La o casa unifamiliala cu un nivel mediu de izolare pierderile de caldura se concentreaza in peretii exteriori si acoperis cate 26%, ferestre 20%, usi 13% iar prin subsol 15%.
Pentru obtinerea unui coeficient global cat mai mic este necesar ca elementele componente ale anvelopei cladirilor sa aiba rezistente termice (R) cat mai ridicate sau, altfel formulat, coeficienti de transfer termic (U) sau (K) cat mai mici, lucru realizabil prin inglobarea unor straturi termoizolante din materiale eficiente (avand conductivitati termice de calcul mai mici de 0,05 W/(mK)).
Functie de rezistenta la transfer termic a elementului considerat, costurile pentru investitia in constructie sunt crescatoare proportional cu cresterea grosimii termoizolatiei, dar cele pentru investitia in instalatia de incalzire si pentru cheltuielile de exploatare pe perioada de recuperare a investitiei sunt proportional descrescatoare.
Variatia costurilor totale cumulate va evidentia intotdeauna un cost minim in dreptul grosimii optime a termoizolatiei.
Imbunatatirea protectiei termice a cladirilor existente
Protectia termica a peretilor exteriori se realizeaza prin aplicarea pe fata exterioara a unui strat termoizolant, fixat de structura de rezistenta a peretelui si protejat cu un strat impermeabil la intemperii dar permeabil la vapori.
In cazul cladirilor sau incaperilor cu ocupare temporara se poate aplica izolatia termica la interior cu conditia protejarii fetei calde cu o bariera contra vaporilor.
Daca peretii sunt afectati de igrasie, lucrarile se vor realiza numai dupa ce au fost eliminate cauzele care au produs igrasia si s-au luat masuri de impermeabilizare a peretilor.
Reabilitarea podurilor ventilate (nemansardate) la acoperisuri inclinate se poate face prin aplicarea unui strat termoizolant pe fata superioara a planseului de pod. Se vor izola in acelasi timp toate instalatiile calde din spatiul podului (conducte, vase de expansiune, etc.) si se va monta pe fata exterioara o bariera antivant (folie de carton simplu, tesatura din fibre de sticla etc.).
In cazul podurilor mansardate, protectia termica se realizeaza prin pozarea placilor termoizolante sub invelitoare, in spatiul dintre capriori.
Pe fata calda a termoizolatiei se va aplica o bariera contra vaporilor.
La invelitori etanse (folii bitumate sau tabla zincata) se recomanda un spatiu de ventilare de 2-3 cm grosime spre exterior.
Imbunatatirea protectiei termice la acoperisuri-terasa se poate realiza, dupa evaluarea starii hidroizolatiei, prin refacerea totala a structurii acoperisului. Se inlatura toate straturile existente, pana la placa de rezistenta. Izolatia termica suplimentara va fi protejata pe fata calda cu o bariera contra vaporilor de apa.
In cazul in care hidroizolatia este in stare buna se aplica deasupra un strat termoizolant suplimentar iar apoi un strat de difuzie ventilat si un strat hidroizolant nou.
ROCKWOOL - intotdeauna solutia corecta
Comparativ cu alte materiale de constructii, produsele din vata minerala ROCKWOOL ofera o conductibilitate termica foarte scazuta, rezistenta la acumularea umezelii sau condensului, o structura stabila in timp si rezistenta la imbatranire.
Cu un punct de topire peste 1000°C, vata minerala ROCKWOOL este neinflamabila (clasa Co) si va proteja termic elementele de constructie izolate chiar si in cazul unui incendiu.
|
