Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii, ajunsa la cel de-al 12-lea an de existenta, si-a desfasurat a VII-a Conferinta Nationala in ziua de 22 noiembrie 2002. Hotelul Palace din Sinaia, gazda eleganta si primitoare, a reunit patroni si manageri ai firmelor de constructii din Romania cu cele mai diferite profiluri: executie, proiectare, cercetare, consultanta, productia si comercializarea utilajelor si materialelor de constructii, comert exterior etc.

Publicam partea a doua a interviului acordat revistei "Construction Europe" de catre dl. Wilhelm Küchler, Presedintele Federatiei Industriei Europene a Constructiilor - FIEC.

In perioada 28.10 - 01.11.2002 a avut loc la Dusseldorf in Germania o noua editie a Targului Glasstec.
Targul specializat in echipamente si utilaje pentru industria sticlei are loc la fiecare doi ani la Dusseldorf, alternativ cu targul Vitrum de la Milano.
Ca si in alti ani spatiul expozitional a fost foarte generos (9 pavilioane, insumand o suprafata de expunere de 64.000 m²), cu participarea a 1.150 de firme din 42 de tari.
Sectiunile tematice au fost: producerea sticlei (tehnici, echipamente de productie si transport); prelucrarea sticlei (tehnologii, utilaje de productie, dublu vitraj, indoire, laminare, finisari speciale, materiale auxiliare); produse din sticla si aplicatii (sticle speciale, tehnica solara, elemente de pereti cortina, vitraje structurale, usi); unelte, piese de schimb, aparate de masura si control, sisteme de procesare date, proiectare, consultanta, cercetare, organizatii profesionale, publicatii.
Glasstec 2002 a fost o extraordinara reusita, un model de organizare si eficienta tipic germana, incepand cu accesul, inregistrarea si admiterea participantilor si vizitatorilor, continuand cu solutiile moderne si eficiente de prezentare si semnalizare a standurilor si produselor, cu impecabilele servicii auxiliare dar mai ales cu inalta tinuta profesionala a tuturor manifestarilor din interiorul targului.

In perioada 13 - 18 ianuarie 2003 se va desfasura la München targul expozitie BAU 2003, cea mai importanta manifestare a anului in domeniul constructiilor si care va trasa tendintele urmatoarei perioade. In cadrul manifestarii s-a luat decizia de a se organiza forumuri si simpozioane precum si de a se mari suprafetele expozitionale dedicate domeniului utilizarii produselor chimice, lemnului si otelului in constructii, decizie in conformitate cu actualele tendinte de piata.

In articolele din Antreprenorul nr.2/2002 si Antreprenorul nr.4/2002 s-au prezentat unele aspecte legate de configuratia in plan a unei biserici ortodoxe, in stransa legatura cu evolutia vietii crestine, de la inceputurile ei pana in epoca contemporana. Articolul din acest numar contine cateva consideratii legate de alcatuirea structurala spatiala a unei cladiri de cult ortodox.

Articolul prezinta doua poduri suspendate, de mare deschidere: Akashi - Kaikyo, Japonia si Runyang South, China.
Podul Akashi dateaza din 1998. Avand o deschidere de 1991 m, este plasat pe primul loc in lume ca deschidere, fiind cel mai important pod al mileniului trecut.
Construirea Podului Runyang (1490 m) a inceput in anul 2000; termenul de incheiere a lucrarilor este 2005; la aceasta data podul Runyang va fi cel de-al 3-lea pod construit vreodata dupa lungimea deschiderii si cel mai important de la inceputul mileniului 3.
Ca exemplu se mentioneaza pe scurt un alt pod - Tsukuhara, de pe insula Honshu, construit la cativa kilometri de podul Akashi. Podul Tsukuhara consta din doua poduri alaturate, in momentul finalizarii (1998), Akashi fiind podul cu cea mai mare deschidere (180 m) din beton precomprimat cu dozaj ridicat. La putina vreme s-au construit si alte cateva poduri cu deschidere mare: Kiso (deschidere de 3 x 275 m) si Ibi (4 x 271,5 m).

La proiectarea locuintelor amplasate in mansardele amenajate peste ultimul planseu al cladirilor de locuit, trebuie sa se acorde o atentie deosebita urmatoarelor probleme specifice, privind comportarea din punct de vedere termotehnic a elementelor de inchidere perimetrale:
- protectia termica pe timp de vara - ca urmare a actiunii directe a razelor solare pe o arie relativ mare a unui mare numar de elemente perimetrale;
- stabilitatea termica, atat pe timp de iarna, cat si pe timp de vara, a elementelor de constructie si a incaperilor - ca urmare a inertiei termice si a masei specifice substantial mai reduse a tuturor elementelor de constructie perimetrale ale mansardelor;
- comportarea la difuzia vaporilor - ca urmare a alcatuirii neomogene, multistrat, a zonelor opace orizontale, inclinate si uneori si a celor verticale, precum si a absentei inspre interior a unui strat structural cu o rezistenta mare la permeabilitate la vapori.
Din punctul de vedere al respectarii prevederilor cu caracter termotehnic cuprinse in actele normative in vigoare, locuintele care urmeaza a se realiza in acoperisurile mansardate ale cladirilor de locuit existente, sunt considerate "constructii noi".

Tehnologia peretilor mulati se foloseste la protectia unor excavatii subterane mari executate sub nivelul hidrostatic. In cazul special al etansarii unor straturi permeabile, aceasta tehnologie mai poarta denumirea de ecrane de etansare.
Tehnologia peretilor mulati se utilizeaza atat la cladiri de diverse inaltimi, fundatii de poduri, fundatii si alte constructii cat si la lucrari hidrotehnice.
In toate aceste cazuri, peretii mulati se utilizeaza ca:
- elemente permanente, continue de fundare in adancime;
- ecrane de etansare la excavatii adanci sub nivelul hidrostatic;
- barete pentru fundarea indirecta de adancime;
- elemente de sustinere a taluzurilor verticale adanci.

In ultimul deceniu, in Romania, s-a produs practic o explozie in ceea ce priveste patrunderea pe piata interna a unor materiale pentru izolatii si finisaje.
Din pacate, pe langa produsele unor societati cu renume, consacrate pe plan international si a caror calitate nu poate fi pusa la indoiala, se pot gasi si numeroase produse de o calitate indoielnica sau contrafacute.
Aparitia unor materiale noi presupune o cunoastere temeinica atat a caracteristicilor fizico-chimico-mecanice si a domeniilor de utilizare, cat si a instructiunilor si tehnologiilor de punere in lucrare a lor.
Placile ornamentale compozite, utilizate pentru placarea peretilor, tavanelor si pardoselilor, fac parte din aceasta categorie.
Cele de tipul unor pietre compozite sunt realizate dintr-un amestec omogen de granule solide (nisip, sparturi de roca etc.), un liant polimeric (rasini poliesterice etc.) si diversi pigmenti.
Fiind un produs artificial, pot fi realizate practic intr-o gama nelimitata de forme, dimensiuni si culori.
Cu toate ca in cele mai multe din cazuri isi propun sa se substituie produselor realizate din piatra naturala (piatra, marmura, travertin etc.) sau produselor ceramice (gresii, faiante etc.), comportarea pe durata exploatarii lor este diferita de acestea.
Chiar daca unele caracteristici tehnice au valori comparabile sau uneori superioare produselor realizate din piatra naturala sau a celor ceramice, altele pot diferi foarte mult, din pacate, in sens negativ.
Ceea ce este si mai grav, este faptul ca, in unele standarde de firma sau agremente tehnice, nu sunt precizate marimea epruvetelor, intervalul pentru care s-au efectuat incercarile de laborator, metodologia incercarii etc. sau pentru un produs, pentru determinarea aceleiasi caracteristici tehnice s-au utilizat metodologii, epruvete sau intervale diferite, obtinandu-se valori care practic nu pot fi comparate.
Toate cele mentionate mai sus conduc la concluzia ca interpretarea caracteristicilor tehnice ale acestor materiale, in unele cazuri, se face greoi si chiar needificator, aparand astfel posibilitatea utilizarii gresite a lor.
Repararea placajelor realizate cu placi de piatra compozita se realizeaza foarte dificil, ele presupunand de regula demolarea si refacerea lor. Reparatiile locale, constand in taierea in situ a placilor in vederea maririi dimensiunilor rosturilor de dilatatie, injectarea adezivului si rechituirea rosturilor, se pot executa practic numai in cazul placajelor de la pardoseli si necesita un consum mare de manopera calificata.