Conform datelor furnizate de INS, valoarea lucrarilor de constructii realizate in Romania, anul trecut, a fost de 127.184,5 miliarde lei, in crestere cu 5,9% fata de anul 2001, peste 89% din acestea fiind inregistrate in sectorul majoritar privat. Pe tipuri de lucrari, ponderea cea mai mare a revenit lucrarilor de constructii noi si reparatii capitale (78,8%). Totalizand 79.835,3 miliarde lei, constructiile noi au reprezentat 62,8% din valoarea totala a lucrarilor de constructii, in cadrul acestora ponderea cea mai mare detinand-o lucrarile executate la constructiile ingineresti (48,3%). Lucrarile de reparatii capitale au insumat 20.334,8 miliarde lei, adica 16% din valoarea totala a lucrarilor de constructii, iar cele de intretinere si reparatii curente, realizate la cladiri si constructii existente, au reprezentat 21,2%. In anul 2002, au fost eliberate, pentru cladiri rezidentiale, 30.380 de autorizatii de construire, dintre care cele pentru cladiri rezidentiale cu o locuinta au fost majoritare (98,6%).
Cladirile rezidentiale pentru care au fost eliberate autorizatii de construire au prevazute, conform proiectelor, un numar de 32.950 locuinte, cu o suprafata utila de 4.249,8 mii metri patrati. Numarul locuintelor finalizate, in anul 2002, a fost de 27.302, in crestere cu 261 de unitati fata de anul precedent. Din subventii bugetare au fost realizate 3.022 locuinte, in crestere fata de 2001 cu 1.737 locuinte. Locuintele definitivate din fondurile populatiei au fost construite preponderent in regie proprie (95,1% din total), cele construite de societati specializate reprezentand numai 4,9% din total. Majoritatea acestor locuinte sunt amplasate in mediul rural (68,4%). La finele lui 2002, se aflau in diferite stadii de executie, in regia agentilor economici si a populatiei, un numar de 85.183 locuinte, din care 37,9% erau in stadiu avansat de finalizare, respectiv 1.138 fiind locuinte definitivate si nereceptionate si 31.117 locuinte in stadiu de finisaj.

Conform Institutului National de Statistica, potrivit estimarilor exprimate in luna martie 2003 de catre managerii agentilor economici, se contureaza, pentru urmatoarele 3-4 luni, o crestere a activitatilor din industrie, constructii, comertul cu amanuntul fata de perioada precedenta. Previziunea privind evolutia in urmatoarele trimestre pe cele 3 domenii se prezinta in tabelul de mai jos. Se observa ca domeniul constructiilor este singurul care prezinta o evolutie pozitiva pe toate cele 3 componente avute in vedere (situatie economica, preturi, numar salariati).
Factorul de sezonalitate are o mare influenta asupra activitatii din constructii si, odata cu iesirea din sezonul rece, se produce o puternica redresare in cadrul sectorului. Astfel, conform estimarilor, in urmatoarele trei luni se va inregistra o tendinta pozitiva accentuata atat pentru volumul productiei (sold conjunctural +6%), cat si pentru stocul de contracte si comenzi (sold conjunctural +64%). De asemenea, se preconizeaza si cresterea semnificativa a numarului de salariati, dupa cum indica soldul conjunctural de +25%.

Recent au fost date publicitatii rezultatele financiare (dintre care unele doar estimate) ale unor importante firme de constructii pe anul 2002, rezultatele care vizeaza in primul rand cifra de afaceri inregistrata si profitul operational (brut). Practic este vorba de 25 de firme impartite pe 3 sectoare: producatori de materiale de constructii, producatori/ofertanti de echipamente si utilaje de constructii si antreprenori de constructii.
In general rezultatele sunt contradictorii, in sensul ca nu se disting cresteri evidente fata de anul precedent, atat in ceea ce priveste cifra de afaceri cat si profitul operational, aceasta datorandu-se in principal conjuncturii economice mai degraba nefavorabile. Tendinta mentionata se reflecta cel mai bine in evolutia firmelor de constructii din Germania unde s-a inregistrat cel mai insemnat declin.

Analizele facute de revista de specialitate Euroconstruct arata ca Europa se afla in aceasta perioada intr-un moment de stagnare. La ultima conferinta Euroconstruct, din decembrie 2002 de la München, s-a comunicat ca, in anul care a trecut, sectorul constructiilor a crescut in Europa de vest cu numai 0,3%. Estimarile pentru anul in curs sunt la fel de putin entuziaste, preconizandu-se totuøi o imbunatatire a situatiei in anul 2004.

Laboratorul de Cercetare a Monumentelor Istorice si Cercul Partenerilor Patrimoniului din Franta au testat pe o biserica mai multe tehnici de curatare a betoanelor disponibile pe piata franceza.
Cercul Partenerilor Patrimoniului (CPP) din Franta efectueaza de mai multi ani cercetari privind comportamentul in timp al betoanelor vechi si eficacitatea si durabilitatea celor mai recente tehnici de conservare si restaurare.
Proprietatile betonului, dintre care in primul rand rezistenta sa mecanica, au inspirat arhitectilor si inginerilor, inca de la inceputul secolului, edificii cu forme originale. Insuficientele cunostinte privind proprietatile acestui material, de la formulele optime la executie, asociate cu imbatranirea naturala a betonului, se traduc in prezent prin alterari, de multe ori importante, care necesita tratamente de restaurare.
CPP a ales ca obiect al studiului sau Biserica Saint-Esprit din Paris, al carei ansamblu structural a suferit efectele poluarii si imbatranirii. Conform studiului in curs, CPP a optat pentru teste comparative de curatare a basoreliefurilor exterioare, in colaborare cu Laboratorul de Cercetari a Monumentele Istorice.

Stivuitorul cu brat telescopic este cu adevarat un stivuitor universal - cu ajutorul bratului telescopic are o raza de actiune foarte mare, iar gama variata de accesorii il fac utilizabil in orice situatie de lucru.
In locul catargului cu furci plasat frontal, aceasta masina inovatoare este echipata cu un robust brat telescopic de la JCB. Avand dimensiunile de gabarit ale unui stivuitor clasic, conceptul telescopic aduce avantaje unice in manipularea materialelor. Prin acest brat telescopic, JCB Teletruk are o raza orizontala de actiune nemaiintalnita la stivuitoarele frontale. Astfel, masina poate depasi obstacole, stivui peste obstacole sau incarca/descarca autocamioane de pe o singura parte. Toate acestea economisesc timp si spatiu, reducand prin urmare costurile implicate de manipularea sarcinilor.

Preocuparea permanenta a firmei Lindab, de a anticipa dorinta clientilor pentru rezolvarea celor mai diferite cerinte legate de alegerea invelitorilor, ne-a determinat sa exploram solutii dintre cele mai diverse.
Influentele arhitecturii franceze, din zonele de sud si de est ale tarii, sau ale arhitecturii austriece, in zonele vestice, au adus acest acoperis in peisajul arhitecturii romanesti.
In conditiile actuale, observam insa o degradare continua si rapida a acoperisurilor cu tabla plana zincata, in mod special in zonele cele mai dragi noua: Centrele Istorice.
Astazi Lindab propune un material nou: tabla faltuita PLX.
Tabla faltuita PLX este oferita pentru realizarea invelitorilor si placarea peretilor. Este o realizare a industriei suedeze, care se impune prin durabilitate, lucrabilitate si aspect deosebit.
Calitatea materialului asigura mentinerea calitatii plastice in zona falturilor si se recomanda pentru realizarea invelitorilor, confectionarea solzilor si ornamentelor, pentru renovarea constructiilor din categoria monumentelor istorice.

Asemenea altor constructii de mare deschidere, hangarele destinate adapostirii diferitelor categorii de aeronave au constituit practic intotdeauna exemple remarcabile de inginerie structurala. Hangarele pentru dirijabile - construite indeosebi in Germania pe parcursul a patru decenii (1898-1938) - s-au caracterizat prin spatii acoperite cu mari dimensiuni in plan si pe inaltime, libere de orice element structural in interior. Odata insa cu renuntarea la folosirea dirijabilelor ca mijloc de transport, survenita in ajunul izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial, hangarele respective au cazut in desuetudine, iar astazi nu mai exista niciunul dintre ele.
Dupa o intrerupere de peste 60 de ani, dirijabilele revin in actualitate in Germania, reluand si dezvoltand o traditie a acestei tari, in conditiile noi create de progresul stiintific si tehnic realizat in domeniu. Se preconizeaza utilizarea lor pentru transportul de marfuri grele sau/si voluminoase pe distante lungi, estimandu-se obtinerea de avantaje functionale, tehnice si ecologice semnificative. In acest scop, firma Cargo Lifter AG a solicitat construirea unui hangar cu caracteristici speciale, adecvat asamblarii si intretinerii in exploatare a primelor doua dirijabile CL 160 (capacitate de transport de 160 de tone) din noua generatie. Amplasamentul acestui hangar a fost ales in incinta unui aeroport militar dezafectat din localitatea Brand, la 50 km sud de Berlin.
Constructia acestui hangar reprezinta renasterea unei tehnici si tehnologii aproape uitate, aceea a utilizarii aeronavelor din categoria dirijabilelor pentru transportul de marfuri pe distante lungi. Prototipul noii generatii de dirijabile CL 160 va fi supus unui program complex de teste in cursul anului 2003, urmand ca intrarea in serviciul comercial regulat sa aiba loc in anul 2005.
Prin dimensiunile sale si prin solutiile inovatoare adoptate, hangarul pentru dirijabile de la Brand, in Germania, stabileste standarde superioare pentru aceasta familie de constructii. Desi apartine prin definitie categoriei “cladirilor industriale”, arhitectura acestui hangar este remarcabila atat sub aspectul functional cat si cel estetic, fiindu-i atribuite deja premii pentru excelenta de catre organizatii profesionale europene de prestigiu (IStructE's Structural Achievement Award 2001, European Steel Award 2001).

In anul 2000 a inceput, in orasul Shanghai din China, constructia unui pod cu elemente sub forma de arc din otel a carui finalizare este preconizata pentru anul in curs. Podul a fost denumit Lupu si este ridicat peste fluviul Huangpu, intre regiunea Puxi si regiunea Pudong. Shanghai s-a oferit sa gazduiasca Expozitia Mondiala din 2010, amplasamentul expozitiei urmand sa fie in apropierea podului. Deschiderea principala a podului este de 550 m, fiind astfel cel mai lung pod din lume cu elemente sub forma de arc din otel; cele doua deschideri laterale avand fiecare 100 m.
Guvernul municipal din Shanghai a acordat firmei Shanghai Lupu Bridge Investment Development o concesiune pe 25 de ani pentru construirea si exploatarea podului si autostrazii. Firma de dezvoltare este formata dintr-un grup de 6 firme si investitori. Constructia a inceput in octombrie 2000 fiind realizata de Grupul de Constructii din Shanghai, un consortiu condus de Shanghai Foundation Engineering Company (SFEC). Pentru consultanta s-a desemnat Institutul Municipal de Design Tehnic din Shanghai (SMEDI).
Turnurile din otel folosite temporar, de pe ambele maluri, constituie o consola hobanata pentru semiarcurile structurii. Inchiderea arcului a avut loc in octombrie anul trecut, iar podul urmeaza a se finaliza in prima partea anului 2003. Podul are de 6 benzi de circulatie, un gabarit de navigabilitate la deschiderea principala de 46 m si o lungime de 8,7 km, inclusiv caile de acces; costul total al proiectului este estimat la circa 270 milioane Euro. Cantitatea de otel folosita pentru pod a fost de 36400 tone.
In mod normal, in cazul podului cu structuri in forma de arc se transfera in consola o mare parte din sarcina de compresie orizontala; o trasatura distincta a podului Lupu o constituie cablurile post-tensionate, mari, care se afla pe toata lungimea tablierului; s-a ales aceasta solutie partial pentru a se elimina necesitatea construirii de console masive care sa preia aceste sarcini precum si din motive estetice. Cablurile limiteaza sarcinile de compresie generate de arc si, ca rezultat, consolele si fundatiile sunt mai subtiri si deci mai economice.

Interviu cu domnul ing. George Rozorea, director general al societatii METROUL SA.

Reabilitarea retelelor de utilitati - alimentare cu apa, canalizare, gaze, retele subterane de telecomunicatii, retele de alimentare subterane cu energie electrica - sunt lucrari de o deosebita importanta, in special in tara noastra, acestea prezentand o durata mai mare de exploatare si lipsa unor lucrari corespunzatoare de intretinere. Refacerea acestor retele presupune investitii deosebite, ceea ce, in conditiile existentei unor societati comerciale de distributie privatizate, care urmaresc profituri mari si imediate si a conditiilor actuale de creditare, cu dobanzi mari si conditii deosebit de restrictive, nu are nici o perspectiva. Pentru anumite localitati, s-au obtinut credite externe, finantate prin programe PHARE si BERD. Utilizarea acestor credite este necesar sa se faca in mod eficient, cu un deosebit simt de raspundere, pentru a putea asigura o eficienta maxima a investitiilor. Din pacate, oficialitatile locale, unitatile de proiectare, precum si antreprenorii romani, trateaza inca in mod superficial aceste investitii, neacordandu-le importanta cuvenita. Articolul prezinta cateva dintre deficientele cu care acestia se confrunta.

Realizarea unei cladiri, precum si evaluarea nivelelor de performanta in exploatare pe intreaga durata de viata a acesteia, fac parte din lantul complex al procesului de constructie. Principalele verigi ale acestui lant pot fi considerate, in ordine cronologica: tema, conceptia si studiul de fezabilitate, proiectarea, ofertarea, executia, utilizarea (exploatarea), intretinerea, dezafectarea.
In cadrul acestui proces, abordarea problemelor referitoare la durabilitatea cladirii se poate face prin:
- stabilirea unor nivele (tinte) de performanta transmise echipei de proiectare (de exemplu, durata de exploatare ceruta, functionarea, componentele costului s.a.);
- estimarea evolutiei probabile a comportarii cladirii pe intreaga sa durata de viata (de exemplu, riscurile si vulnerabilitatea la diferite actiuni, comportarea materialelor pe parcursul si la finalul perioadei de viata avuta in vedere pentru diversele componente);
- aplicarea principiilor unei proiectari de "prevenire si protectie", adaptata celor de mai sus.
In fiecare dintre fazele procesului, fiecare dintre participantii implicati poate exprima cerinte diferite si formula judecati de valoare diferite, cu privire la "produsul-constructie" respectiv. De exemplu, clientul este mai preocupat de ultimele verigi ale lantului (mentinerea sau chiar cresterea valorii proprietatii, costul intretinerii etc.), in timp ce eforturile proiectantului sunt concentrate predominant asupra verigilor de la inceputul procesului. Reiese de aici necesitatea crearii unei baze comune mai largi, astfel incat clientul sa poata fi sensibilizat de catre proiectant cu privire la influenta deciziilor in fazele initiale ale procesului, asupra rezultatului final. In egala masura, clientul trebuie sa fie convins ca activitatea depusa pentru elaborarea temei nu trebuie sa fie indreptata excesiv asupra costului initial al cladirii.
O durabilitate slaba are, de regula, consecinte negative serioase asupra sigurantei, exploatarii si esteticii cladirii, antrenand costuri suplimentare pentru intretinere si reparatii sau, in cel mai rau caz, ducand la necesitatea inlocuirii premature a acesteia.
Durabilitatea reprezinta capacitatea unui component, a unui element sau, dupa caz, a unei cladiri in ansamblu de a-si mentine performantele la un nivel cat mai apropiat de cel initial pe durata de exploatare stabilita prin proiectare. Stabilirea nivelelor (tintelor) de performanta necesita definirea cu claritate atat a performantei cerute, cat si a nivelelor de nerealizare a acesteia ce pot fi acceptate. Asa numita "durabilitate prin proiectare" se bazeaza pe adoptarea masurilor adecvate de prevenire a unei posibile durabilitati slabe pe durata de viata a cladirii.

TERAPLAST GP Bistrita, producator in domeniul maselor plastice de peste 25 de ani, a devenit lider national in domeniul tevilor din PVC si PP, ca urmare a unei politici de retehnologizare si de adaptare permanenta la cerintele pietei.
Articolul vom prezenta informatii utile in ceea ce priveste sistemele de canalizari interioare pentru apa menajera si pluviala atat pentru beneficiari, cat si pentru cei care executa montajul.

Cea de a 21-a editie a targului si expozitiei de placi ceramice, CEVISAMA 2003, a avut loc in perioada 4 - 8 martie 2003 impreuna cu manifestarea adiacenta de produse din piatra naturala, MARMOL, in cadrul complexului expozitional Feria din Valencia (Spania), fiind si de aceasta data punctul central de interes pentru toate companiile producatoare de placi ceramice dar si de materiale conexe ca: pardoseli pentru acoperis si caramizi, mozaicuri si blocuri (dale) de sticla, materiale pentru instalatii sanitare, pentru bucatarie si baie, mobilier pentru bucatarie si baie, sticla, emailuri si coloranti, materii prime pentru fabricatia de placi ceramice, scule si dispozitive pentru montare service etc. Numarul de firme care au participat la editia din acest an a crescut fata de anul precedent, de la 967 la 1193 (crestere de 23%) iar spatiul de expunere ocupat, de la 6300 m² la editia din 2001 la 10.000 (crestere de 59%). Numarul firmelor expozante din afara Spaniei a ajuns anul acesta la 338.
Spatiul general aferent targului a fost de 165.000 m², din care spatiul expozitional net a fost de 75.000 m², cu 13% mai mult decat anul precedent. Din punct de vedere al sectoarelor (pavilioanelor), cea mai mare suprafata a ocupat-o, cum era de altfel si de asteptat, cel al placilor ceramice (aproape 60% din spatiul expozitional) iar cea mai insemnata crestere a fost inregistrata de suprafata alocata sectorului dedicat produselor sanitare (echipamente de baie si bucatarie, fitinguri si valve), si anume, 30% fata de anul precedent. Cel mai mare numar de expozanti s-a inregistrat pentru sectorul de invelisuri pentru pardoseli in constructii - 457.
Aceste date reflecta si tendintele actuale privind piata in domeniu. Pe langa faptul ca reprezinta un important punct de intalnire pentru sectoarele reprezentate si un mijloc generator de schimburi de idei inovatoare si informatii, CEVISAMA a oferit (ca si la editiile precedente) o gama larga de activitati in special in vederea stimularii inovatiilor in domeniu.