Back to Artecno home page
 Motor cautare

Prin:
 Reviste
 
 

Expozitii, targuri, conferinte, simpozioane, seminarii
 
Normative si reglementari in constructii-instalatii
Antreprenorul nr.3/2003
Antreprenorul
nr. 3/2003
C U P R I N S
ACTUALITATE PATRIMONIU RESTAURARI/CONSOLIDARI MATERIALE TEHNOLOGII PATOLOGIA CONSTRUCTIILOR MEDIU SEMNAL
A C T U A L I T A T E
  • TROFEUL CALITATII ARACO - anul IX
    • Odata cu editia a IX-a, desfasurata la 8 mai in eleganta ambianta a Complexului expozitional ROMEXPO, Trofeul Calitatii ARACO a ajuns in pragul jubileului de 10 ani. Din 1994, Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii isi alege si isi cinsteste in fiecare an valorile, acordand trofeul si diploma, de-acum bine-cunoscute, firmelor care au realizat in anul precedent cele mai bune lucrari. Consemnam si cu ocazia editiei anterioare caracterul vizionar al actiunii celor care, in contextul anilor tulburi, de inceput al privatizarii, cand problema cardinala a firmelor de constructii nu era performanta valorica sau de calitate, ci constituirea sau supravietuirea, au inteles ca piata libera inseamna competitie, iar competitia nu poate fi castigata decat prin calitate. Atunci, in 1994, s-a ctitorit o traditie pe care viata, realitatea pietei de constructii din Romania au validat-o ca singurul drum posibil spre succes.

  • Durabilitatea constructiilor din lemn
    - prof.univ.dr.ing. Florin-Ermil DABIJA, asist.univ.ing. Monica PANTELIMON - UTCB
    • O durabilitate slaba are, de regula, consecinte negative serioase asupra sigurantei, exploatarii si esteticii cladirii, antrenand costuri suplimentare pentru intretinere si reparatii sau, in cel mai rau caz, ducand la necesitatea inlocuirii premature a acesteia.
      Durabilitatea reprezinta capacitatea unui component, a unui element sau, dupa caz, a unei cladiri in ansamblu de a-si mentine performantele la un nivel cat mai apropiat de cel initial pe durata de exploatare stabilita prin proiectare. Stabilirea nivelelor (tintelor) de performanta necesita definirea cu claritate atat a performantei cerute, cat si a nivelelor de nerealizare a acesteia ce pot fi acceptate. Asa numita "durabilitate prin proiectare" se bazeaza pe adoptarea masurilor adecvate de prevenire a unei posibile durabilitati slabe pe durata de viata a cladirii.
      Se apreciaza ca in momentul de fata este imperios necesara elaborarea si implementarea unui set de ghiduri in sprijinul proiectarii constructiilor de lemn, referitoare la anumite aspecte esentiale - in mod curent, mai dificil de cuantificat, asa cum se intalnesc in cazul durabilitatii. Astfel de documente ar permite sa se obtina o reducere a pierderilor si a costurilor de-a lungul intregului proces de realizare si de utilizare a constructiilor respective.
      Devine posibila, in primul rand, eliminarea practic totala a pierderilor de materiale, careia i se adauga reducerea semnificativa a costurilor aferente fazei de proiectare, precum si evitarea unor interventii in perioada initiala de viata a constructiei, cand aplicarea unor masuri importante de remediere a eventualelor deficiente nu ar fi deloc de dorit.
      In perioadele ulterioare ale ciclului de viata a constructiei, lucrarile de intretinere si de reparatii curente vor putea fi efectuate in mod planificat si eficient sub aspectul cheltuielilor necesare. La incheierea ciclului sau de viata, dezafectarea (demolarea) constructiei va putea avea loc fara a antrena penalizari excesive legate de protectia mediului.
      Ca si in cazul altor materiale de constructie, nivelul de performanta al lemnului in materie de durabilitate trebuie corect inteles, explicat si recomandat clientului. Pe aceasta baza se pot elimina multe dintre pierderile ce apar in diferitele stadii ale procesului de realizare a constructiei si se poate obtine o armonizare intre preocuparile proiectantului concentrate cu precadere asupra proiectului initial si interesele clientului extinse asupra intregii durate de viata a constructiei, inclusiv cele referitoare la dezafectarea acesteia.
      Proceduri bazate pe tehnologia informatiei incep sa fie dezvoltate in spiritul celor aratate. Ele vor oferi un sprijin semnificativ atat pentru cresterea experientei si competentei echipelor de proiectare, cat si pentru realizarea unei mai bune comunicari a acestora cu viitorii clienti.

P A T R I M O N I U
  • Evidarea cladirilor, conservarea patrimoniului sau renovare urbana? - Material preluat din Revista BIT nr. 5-6/2002
    • Asa cum nu exista inca un consens privind desemnarea acestui procedeu printr-un termen unic - evidarea cladirilor, demolare interioara, taxidermie urbana sau fatadism, nici opiniile privind legitimitatea sa nu sunt consensuale.
      In Glosarul termenilor patrimoniului elaborat ca urmare a Colocviului international organizat in 1990 de ICOMOS Lausanne (in cadrul caruia a fost reafirmata legitimitatea Cartei de la Venetia ca document deontologic fundamental pentru domeniul patrimoniului), procedeul evidarii cladirilor este definit ca "operatiune care consta in demolarea structurilor interioare ale unui imobil in ideea pastrarii uneia sau mai multor fatade exterioare. Aceste interventii nu sunt conforme deontologiei conservarii. In prezent parerile sunt unanime in ceea ce priveste faptul ca valoarea culturala a unei cladiri este tributara mentinerii integritatii sale fizice si relatiei organice intre interior si exterior. Evidarea constituie o practica putin satisfacatoare si din punct de vedere al arhitecturii contemporane, pentru ca nu permite conferirea unei identitati vizuale structurilor noi si pentru ca determina un decalaj intre organizarea distributiva si cea constructiva, pe de o parte si expresia acestora la nivelul fatadei, pe de alta parte. Nu sunt neglijabile nici costul ridicat al operatiunii si dificultatile pe care le implica evidarea - suspendarea fatadei sau depozitarea ei si reconstituirea piatra cu piatra. Reduse la o simpla anvelopa, imobilele sau ansamblurile evidate au totusi un rol evocator. Acolo unde volumul de origine este mentinut, ele pastreaza morfologia si imaginea urbana, importante pentru caracterul locului si identificarea locuitorilor cu mediul lor, pentru identitatea urbana".
      Inscrisa in cadrul unei miscari care asociaza protectia patrimoniului arhitectural cu dorinta de modernizare si ameliorare a confortului, evidarea cladirilor este in prezent asimilata unei presiuni a pietei imobiliare de birouri, axata pe crearea de centre urbane exclusiv tertiare, agrementate cu spatii pentru loisir: Disneyland disimulat in spatele unei "butaforii" urbane.
      In Franta, unde aceasta tehnica este deja prezenta si constituie un subiect controversat in mediile profesionale legate de domeniile patrimoniului, arhitecturii si urbanismului, exista cateva exemple de evidare a cladirilor - incluse in cadrul unor operatiuni ample de restaurare si reabilitare a unor cladiri, de restructurare si revitalizare a unor zone situate in centre urbane vechi - ale caror rezultate sunt inca dezbatute.
      Argumentele pro si contra, avantajele sau dezavantajele pe care le prezinta evidarea in aceste cazuri, din punct de vedere si abordari diferite, sunt deosebit de utile pentru profesionistii romani interesati, pe de o parte, de conservarea patrimoniului, iar pe de alta parte, de dezvoltarea economica a cartierelor vechi, toate acestea in conditiile respectarii deontologiei in domeniul protectiei patrimoniului.

R E S T A U R A R I / C O N S O L I D A R I
  • Constructiile de monumente istorice in zone seismice: compatibilitatea si reversibilitatea interventiilor structurale - dr.ing. Emil-Sever GEORGESCU - INCERC
    • inginerii constructori au nevoie de o pregatire de specialitate in domeniul interdisciplinar al protectiei patrimoniului si o documentare adecvata privind interventia, evaluarea oportunitatii, modalitatilor, extinderii si nivelului de intruziune la fiecare caz analizat.
      Paradoxul deontologic al bransei inginerilor constructori poate fi exprimat prin aceea ca desi trebuie sa raspunda de siguranta unor edificii unicat, de valoare deosebita, optiunile aplicabile sunt drastic limitate, deciziile pe care le pot sustine sunt conditionate de multi parametri dificil de explicat si insusit de factorii publici sau de alti specialisti.
      Problemele de compatibilitate pot privi caracteristicile materialelor vechi si noi, in interactiune chimica, fizica si mecanica (reactii electrochimice, transferul de temperatura si umiditate, eflorescente, deformatii din temperatura sau seism, oscilatii, curgere lenta etc.), nivelul de reversibilitate, compatibilitati de structura si material, tehnologiile utilizate, cu referire la eficienta interventiei pe diferite termene, impactul asupra mediului sau dinspre mediu, agresivitatea asupra structurii si altor elemente valoroase.
      Reversibilitatea si caracterul limitat al interventiilor, recurgerea la tehnicile traditionale, nu trebuie intelese cominativ, ca o frana in progresul dezvoltarii de noi tehnici si rezolvarii problemelor de siguranta, in special in zone seismice.
      In actualul context de integrare europeana si acces sporit la noi materiale si tehnologii este necesar un echilibru adecvat intre traditie si sisteme avansate, intre reversibilitate, retratabilitate si compatibilitate.

M A T E R I A L E
  • Utilizarea cimenturilor in constructii o chestiune de profesionalism - prof.univ.dr.ing Mihai Teodorescu - UTCB
    • In prezent, pe piata materialelor de constructii exista mai multe tipuri de ciment.
      Intrucat in ultimii ani s-au produs schimbari profunde atat in domeniul materialelor de constructii cat si in normele tehnice in constructii consideram ca este necesar sa facem unele precizari legate de modul de utilizare a cimenturilor.

T E H N O L O G I I
  • Protectie tip buzunar impotriva caderilor de bolovani si a avalanselor - ing. P.Cernea - Züblin - Romania
    • Pe foarte multe sosele executate in zona de munte, au ramas versanti de stanca cu pereti aproape verticali si neprotejati, spre exemplu pe DN 7 Rm. Valcea - Sibiu, DN 13 Brasov - Sighisoara, DN 1 Campina - Sinaia etc. Ca urmare a repetatelor cicluri de inghet-dezghet cat si a ploilor, apa infiltrata in fisurile rocii disloca elemente separate cu dimensiuni variate. Caderea acestor elemente de stanca pana in zona carosabilului produce adeseori accidente, unele dintre acestea distrugand mijloace de transport si fiind cauzatoare de moarte.
      Lucrari de protectie impotriva antrenarilor de pe versanti sunt absolut necesare si in dreptul jgheaburilor naturale care, in timpul ploilor abundente, colecteaza si dirijeaza spre sosea pietre si bolovani, iar in timpul iernii colecteaza si dirijeaza spre sosea avalanse de zapada sau turturi mari de gheata. Caderea acestora in sosea, vara sau iarna, produce blocarea totala sau partiala a soselelor sau cauzeaza accidente, uneori deosebit de grave.
      Sistemul este compus dintr-un sistem de tije (marca PI) montate la baza versantului inclinat spre axul drumului, fixat printr-o articulatie la partea inferioara; tijele sunt ancorate de o retea de cabluri de otel marca P5 ø14-16 mm fixate longitudinal si transversal de placi ancorate in versant. Placile de care sunt ancorate cablurile de otel sunt fixate cu ancore PC52 ø32 mm lungime 6 m, cimentate cu mortar de ciment; inainte de fixarea ancorelor PC52 ø32 mm gaura ancorei se injecteaza obligatoriu cu packer cu suspensii ciment la 1 - 2 bar. Cablurile sunt din otel inoxidabil, fixate cu bride si chei de tachelaj protejate anticoroziv; intreaga constructie se protejeaza anticoroziv.
      Metoda tehnologica prezentata urmeaza sa fie depusa la OSIM de catre firma Züblin - Romania in vederea brevetarii.

P A T O L O G I A   C O N S T R U C T I I L O R
  • Umiditatea peretilor - un diagnostic dificil - Material preluat din Revista BIT nr.3/2001
    • Desi timp de 15 ani cercetatori francezi au efectuat importante cercetari in domeniul infiltratiilor datorate capilaritatii, inca se mai constata esecuri. Aceasta realitate se datoreaza confuziei cu alte fenomene precum si tratamentelor incomplete.
      Efectele infiltratiilor datorate capilaritatii sunt bine cunoscute: umiditate ridicata la baza peretilor insotita de eflorescente. Cauzele acestui fenomen sunt inca marcate de confuzie.
      Pentru a intelege principiile umiditatii ascensionale, trebuie sa se opereze o distinctie clara intre "efectul de fitil" si capilaritate. In ambele cazuri, apa este vehiculata de capilarele materialului, dar cauzele si efectele lor sunt diferite.
      Efectul de fitil respecta "legea lui Jurin", conform careia un lichid se urca intr-un tub fin mai sus decat nivelul apei in care este plonjat vertical.
      Umiditatea ascensionala, de acelasi tip cu acest fenomen fizic, este perfect orizontala. Inaltimea sa este fixa si depinde de material. Este definita de diametrul capilarelor: maximum 90 cm (cazul ipsosului, care are capilarele cele mai fine).
      Materialele din care este construit peretele comporta doua tipuri de goluri: pori inchisi sau pori-canale. Daca primele, fara legaturi intre ele, nu permit circulatia apei, celelalte tind sa o favorizeze.

M E D I U
  • SANTIERE ECOLOGICE
    • Reducerea noxelor provocate de santierele de constructii si de reabilitare, protejarea resurselor naturale, reducerea productiei de deseuri, optimizarea gestionarii produselor de constructie, diminuarea neplacerilor provocate de santiere riveranilor - zgomot, murdarirea drumurilor, praf, dificultati de circulatie -, acestea sunt, de obicei, obiectivele unor programe experimentale privind santierele ecologice.
      Interesul pe care il prezinta aceste experimente consta in pragmatismul demersului: pe santier, fiecare echipa isi propune obiective de reducere a noxelor; un "observator" intern urmareste daca obiectivele sunt respectate si evalueaza fezabilitatea realizarii acestora. Activitatea sa este dublata de un observator local. Fiecare experienta este sintetizata prin redactarea unei liste de prescriptii si a unei liste de metode. Un observator national realizeaza sinteza tuturor acestor experiente, faciliteaza circulatia informatiei si compara metodele rezultate din desfasurarea fiecarei operatiuni in parte. Obiectivul final al acestui demers etapizat consta in decelarea unor metode aplicabile in toate cazurile.

S E M N A L

Firme
sus