Back to Artecno home page
 Motor cautare

Prin:
 Reviste
 
 

Expozitii, targuri, conferinte, simpozioane, seminarii
 
Normative si reglementari in constructii-instalatii
Antreprenorul nr.6/2004
Antreprenorul
nr. 6/2003
C U P R I N S
ACTUALITATEA INTERNA ACTUALITATEA INTERNATIONALA ARHITECTURA NORMATIVE MODELE EUROPENE PROFIL DE FIRMA UTILAJE SOLUTII INFRASTRUCTURA ACTUALITATE SEMNAL
A C T U A L I T A T E A   I N T E R N A
  • Podul rutier peste Canalul Dunare - Marea Neagra la Cernavoda: Premiul AGIR/2002
    • La sectiunea Ingineria constructiilor civile si industriale, in afara de Enciclopedia tehnica de instalatii (MANUALUL DE INSTALATII), lucrare elaborata de AIIR si editata de Artecno Bucuresti SRL, a fost distins cu premiul AGIR/2002 Podul rutier peste Canalul Dunare - Marea Neagra la Cernavoda.
      Proiectantul acestei importante lucrari a fost Eurometudes SA, iar constructorul, Societatea de Constructii CCCF Bucuresti SA.
      Conceptia si proiectarea acestei lucrari au adus cateva elemente de noutate, realizate in premiera in Romania, printre care:
      - schema statica Arc Nielsen multiplu, realizata pentru prima oara in tara noastra;
      - record de deschidere pentru poduri de sosea, L = 171 m;
      - structura metalica asamblata integral prin sudura;
      - aducerea tablierului in amplasament printr-o operatie de rotire;
      - transportul prin plutire pe o traiectorie circulara a tablierului;
      - un nou procedeu de aducere la cota finala si realizarea prin subzidire a pilelor.

  • 100 de ani de promovare a betonului armat in Romania
    • Pe data de 18 septembrie s-a desfasurat la Academia Romana, in organizarea Grupului de istorie a constructorilor din cadrul Comitetului Roman de Istoria Filozofiei, Stiintei si Tehnicii si a Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti, o sesiune speciala, ale caror teme principale au fost:
      - 150 de ani de la nasterea prof.ing. Elie Radu si prof.dr. Alfons Saligny
      - 100 de ani de promovare a betonului armat in Romania
      Prof.ing. Elie Radu a organizat inspectoratul privind calitatea in constructii in Romania, avand functia de inspector general, iar prof. Alfons Saligny, fratele marelui constructor, a fost cel care a pus bazele, in anul 1886, primului laborator destinat testarii si incercarii materialelor de constructii.

A C T U A L I T A T E A   I N T E R N A T I O N A L A
  • Constructiile in tarile din Europa
    • Expunem cateva date statistice privitoare la volumul lucrarilor de constructii si ponderea acestora in produsul national brut pentru 21 de tari din Europa. Informatiile sunt pentru anul 2002, sursa fiind Eurostat si FIEC.
      Consideram ca aceste date sunt importante in contextul viitoarei aderari a tarii noastre la Comunitatea Europeana, a cunoasterii locului si pozitiei sale reale, prin prisma domeniului constructiilor. Din punct de vedere al volumului lucrarilor de constructii, evaluat la nivelul intregii Europe la 5 miliarde euro, se observa ca tara noastra are o pozitie codasa, in sensul ca doar Slovacia, cu 2 miliarde euro, este in urma noastra (a se nota ca populatia din aceasta tara este de circa 4 ori mai mica). Tari ca Ungaria si Republica Ceha, care au circa jumatate din populatia noastra, au realizat volume ale lucrarilor de constructii mai mari (de 7 miliarde euro). Primele 5 locuri, cu tarile care au realizat cel mai mare volum al lucrarilor de constructii, sunt ocupate, in ordine, de Germania (singura care a realizat peste 200 miliarde euro), Marea Britanie (139 miliarde euro), Franta (118), Italia (107) si Spania (103). Un volum impresionant a realizat si Olanda (49 miliarde de euro).
      Cele cinci mari (Germania, Marea Britanie, Franta, Italia si Spania) au realizat impreuna peste 60% din volumul total al lucrarilor de constructii din Europa.
      Din punct de vedere al ponderii lucrarilor de constructii in produsul intern brut, se observa ca Romania, cu 10,64%, este destul de aproape de media europeana (9,99%). Cele mai mari ponderi sunt inregistrate in Portugalia (18,46%) si Spania (14,99%), doua tari cu ritm de dezvoltare in ultimii ani extrem de ridicat, in primul rand pe seama dezvoltarii domeniului constructiilor.

A R H I T E C T U R A
  • Lisabona: cautand un echilibru intre vechi si nou - dr.ing. Annemarie STRIHAN
    • In inima Lisabonei, Alfama - cartier de secol XVI - incepe sa-si schimbe infatisarea degradata de vreme; in apropiere, Chiado - cartier de secol XVIII-XIX - este refacut de binecunoscutul arhitect Alvaro Siza. La marginea de nord-est a orasului, Parco de Naçoes - locul expozitiei universale din 1998 - se deschide spre raul Tejo cu imagini variate, jucate, ale arhitecturii anilor '90. Toate aceste restaurari, reabilitari si construiri, care transforma Lisabona si incearca sa-i redea atmosfera de capitala, sunt relativ recente, incepand cu anii '90. Povestea reusitei lor devine mai interesanta atunci cand este pusa in balanta cu o economie greoaie, un clientelism pronuntat in administratie si o stare fizica precara a infrastructurii orasului.

N O R M A T I V E
  • Reglementarea tehnica a pardoselilor executate in constructii civile - dr.ing. Liana Manolache, Sef Divizie Cercetare Finisaje, Protectii si Elemente de constructii, ICECON SA
    • Domeniul lucrarilor de pardoseli pentru constructii civile este reglementat in Romania prin normativul GP 037-98 "Normativ privind proiectarea si asigurarea calitatii pardoselilor la constructii civile". Acesta cuprinde principii de proiectare, alcatuire si executie ale pardoselilor destinate cladirilor civile (locuinte si cladiri social-culturale), precum si conditii tehnice de asigurare a calitatii acestora.
      In spiritul acestui normativ, pardoseala este un ansamblu de elemente nestructurale, care asigura posibilitatea circulatiei. Este alcatuita din:
      - "pat", respectiv pamant sau plansee de rezistenta, cu suprafata continua sau discontinua;
      - straturi intermediare (in unele cazuri), respectiv termoizolatii, fonoizolatii;
      - strat suport, care poate consta in strat de completare (de panta), in strat de egalizare, in straturi de protectie situate peste straturi intermediare, susceptibile a fi distruse, sau in dala flotanta;
      - strat de uzura/imbracaminte de pardoseala.
      Normativul mentionat abordeaza domeniul pardoselilor pe baza conceptului de performanta, precum si tinand seama de alinierea la legislatia Uniunii Europene si a Romaniei, specifice domeniului tratat, respectiv Directiva Uniunii Europene nr. 89/106/EEC si Decizia Comisiei nr. 97/808/EC/20.11.1997 privind pardoselile cladirilor, precum si Legea 10/1995 privind calitatea in constructii. Conceptul de performanta implica, in general, abordarea sistemica a intregului proces de proiectare, executie si exploatare a constructiilor sau partilor constitutive ale acestora, plecand de la activitatile si necesitatile utilizatorilor si punand un accent deosebit pe comportarea in exploatare a constructiilor.

M O D E L E   E U R O P E N E
  • Trei gari noi pentru trenuri de mare viteza (TGV) pe linia Mediterranée din Franta
    • Garile Valence, Avignon si Aix-en-Provence, realizate pentru a primi trenurile de mare viteza, s-au dezvoltat la dimensiuni noi care sa permita conexiunile cu celelalte mijloace de transport, la care se adauga, in plus, un confort superior pentru calatori.
      In cei aproape 25 de ani de la darea in exploatare a primei linii TGV pe linia Paris-Lyon (1981), conceptia privind constructia garilor s-a schimbat foarte mult. Garile reprezinta acum noduri de comunicatie cu alte mijloace de transport, la scara regionala si nationala.
      Gara Valence TGV, care primeste anual 1,3 milioane calatori, se desfasoara pe o suprafata de 15 ha; Avignon TGV preia anual 1,5 milioane calatori si acopera o suprafata de circa 20 ha, iar Aix-en-Provence TGV preia 1 milion calatori si ocupa 20 ha. Arhitectura celor trei gari are in vedere si cele trei aspecte legate de natura, peisaj si mod de transport, pe cale ferata si cel rutier. Prin fiecare dintre cele trei constructii s-au cautat corespondente cu mediul inconjurator, respectarea traditiilor (legaturi cu trecutul istoric), imprimandu-se totodata o dimensiune contemporana.

  • Germania: integrarea spatiilor de parcare supraterane
    • Parcarile supraterane, considerate deseori spatii intunecate, lugubre, folosite numai in ultima instanta, incep sa-si schimbe putin imaginea: traveele capata culoare, iar arhitectura se integreaza in peisaj, gratie materialelor mult mai diversificate. Totusi dezvoltarea lor depinde, de asemenea, de noile reglementari, mai ales cele privind siguranta in caz de incendiu, cu restrictii diferite de la o tara la alta.

  • O noua autostrada cu taxa in Lucca, Italia
    • Complexul rutier, construit la iesirea din localitatea Lucca (Italia), a fost proiectat de arhitectul Ettore Piras din Genoa si reuneste ultimele realizari si solutii ale unei noi generatii de specialisti. Proiectul prevede folosirea, in totalitate, a cadrelor din otel si un pasaj pietonal acoperit, suspendat deasupra benzilor de circulatie a vehiculelor. Acoperisul este realizat in intregime din cupru de culoare maro, preoxidat.

  • Constructia autostrazii M6 Toll - prima autostrada cu taxare din Marea Britanie
    - ing. Bogdan Tutoveanu, Arup-Atkins Join Group
    • Noua autostrada M6 Toll este una dintre cele mai importante lucrari de infrastructura rutiera de mare amploare din Marea Britanie din ultimii ani, in prezent in curs de executie. Articolul din acest numar isi propune sa treaca in revista aspectele tehnice mai importante, incluzand si masurile de protectia mediului, asociate cu proiectarea si executia acestui proiect prestigios.
      Proiectul isi are originile in anii '80, cand guvernul britanic a realizat necesitatea evitarii blocajelor de trafic care deveneau din ce in ce mai frecvente in nordul regiunii West Midlands. S-au studiat si alte alternative la construirea noului drum, precum largirea autostrazii M6, insa constructia pe viaduct a acesteia pe o mare portiune, la nordul Birmingham-ului, a determinat excluderea optiunilor de largire.
      In anul 1991 guvernul britanic a luat decizia ca proiectul pentru autostrada M6 Toll sa fie finantat de un consortiu privat. Midland Expressway a castigat contractul de concesiune pentru 53 de ani, pana in anul 2054. Midland Expressway a organizat licitatia pentru constructia noii autostrazi, care a fost castigata de CAMBBA - un consortiu de patru firme de constructii britanice.

P R O F I L   D E   F I R M A
  • INVESTITII - PREMIERA PE PIATA ROMANEASCA DE CONSTRUCTII
    • Interviu cu directorul general al Grupului CONTRANSIMEX, ing. ALFONS IRINESCU, legat de evenimentul pe care cunoscuta firma bucuresteana il pregateste: inaugurarea oficiala a unor importante investitii care vor aduce veritabile "premiere" pe piata romaneasca a constructiilor si a industriei materialelor de constructii.

U T I L A J E
  • JCB LOADALL - UN PAS MAI DEPARTE
    • Seria incarcatoarelor telescopice JCB Loadall s-a diversificat odata cu lansarea, in primavara 2003, a unor noi tipuri si a unor modificari la modelele deja existente.
      Principalele noutati aduse de JCB sunt:
      - Cel mai mic incarcator telescopic - JCB 515H;
      - Lansarea noii generatii de masini echipate cu motoare laterale si cu o cabina mai comfortabila pentru operator;
      - Introducerea unei noi game de platforme de lucru;
      - Realizarea unui nou cadru cu vedere panoramica pentru accesorii;
      - Introducerea unui sistem de deplasare laterala si pozitionare verticala a furcilor, integrat in cadrul pentru accesorii.
      Noul 515H a fost introdus pentru a completa gama existenta de Loadall, iar dimensiunile sale reduse sunt ideale pentru utilizarea in spatii mici sau cu restrictii de gabarit la acces.
      Celelalte modele de Loadall au beneficiat de peste 50 de imbunatatiri ce aduc noi beneficii atat operatorului, cat si beneficiarului. Masinile ofera acum si un confort sporit prin noile cabine si au un aspect mai placut, datorita retusarilor caroseriei.
      Prin introducerea platformelor de lucru, a cadrului cu vedere panoramica si a deplasarii laterale integrate, JCB ofera o gama multifunctionala adaptabila oricarei aplicatii.

S O L U T I I
  • Acoperisul din tigla metalica Lindab - solutii complete
    • Realizat din otel de cea mai buna calitate, acoperisul din tigla metalica LindabTopline confera o etanseitate optima si durabilitate testate in conditii de clima extreme: ploi abundente, viscole, temperaturi foarte ridicate sau foarte scazute.
      Miezul de otel zincat la cald al tiglei Lindab este protejat in sistem multistrat, ceea ce determina o durata de viata a acoperisului intre 50 si 70 de ani.
      Un metru patrat de acoperis din tigla Lindab cantareste doar 5 kg.
      Acest lucru face ca tiglele sa poata fi folosite cu succes nu doar pentru acoperirea constructiilor noi, ci si pentru renovari, intrucat pot fi montate direct pe invelitoarea deja existenta, indiferent ca este din eternita, sindrila bituminoasa sau tabla faltuita.
      Astfel, vechiul acoperis nu mai trebuie demontat si nici structura de rezistenta consolidata.
      Invelitoarea din tigla metalica Lindab este aplicabila oricarui tip de acoperis cu o panta de minim 14%. In conditiile respectarii acestei reguli si a indicatiilor de montaj, suprapunerile si imbinarile sunt etanse 100% chiar si in cazul ploilor abundente sau viscolelor.
      Zgomotul transmis prin acoperisul din tigla metalica Lindab este infim: in urma masuratorilor facute, nivelul de poluare fonica pe timp de ploaie la un plafon cu grosimea izolatiei de 50 mm s-a dovedit a fi de 40dB.
      Pentru a avea un nivel de comparatie, vocea umana - la distanta de 1 m - are nivelul sonor de 50dB.

I N F R A S T R U C T U R A
  • Urmarirea fenomenelor de alunecare pe DN1 km 334 si masuri de consolidare suplimentare (I) - Investigatii geotehnice suplimentare si urmarirea fenomenelor de alunecare - ing. Eduard Hanganu - Director General Consitrans; dr. ing. Aurel Barariu - Consilier Consitrans; ing. Cristian Bobarnac - sef Colectiv Studii Geotehnice - Geostud; ing. Emil Georgescu - Consilier Geostud
    • Pe parcursul lucrarilor de constructii la Contractul 403, pentru reabilitarea drumului DN 1, in sectorul cuprins intre km 334 - km 335 Vestem - Miercurea Sibiului, au fost identificate zone de instabilitate pe arii extinse atat pe partea dreapta, cat si pe partea stanga, fapt ce a determinat consultantul Hyder & Consitrans sa intocmeasca un raport catre AND, prin care solicita investigatii suplimentare ample de teren pentru delimitarea zonelor de instabilitate, evaluarea starii tehnice a lucrarilor de consolidare existente si propuneri de masuri si solutii pentru stabilizarea zonei afectate a drumului.
      Aceste lucrari geotehnice constau din:
      - ridicari topografice de detaliu pe o arie de 1 km²;
      - 22 foraje si 15 puturi cu prelevarea a 300 de probe tulburate si netulburate;
      - echiparea a 7 foraje pentru masuratori inclinometrice si 10 pentru masuratori piezometrice;
      - executarea a 11 incercari de penetrometrie dinamica usoara;
      - efectuarea de teste de permeabilitate si 4 seturi de masuratori inclinometrice si piezometrice;
      - montarea a 30 de reperi de monitorizare topografica si efectuarea a 7 seturi de masuratori;
      - efectuarea a 600 incercari si analize de laborator pentru identificarea pamanturilor, compresibilitate, stabilirea rezistentei la taiere, determinarea continutului de carbonati, chimismul apei subterane etc.;
      - s-au intocmit fise de evaluare a starii tehnice a lucrarilor de consolidare existente;
      - s-a elaborat o expertiza tehnica privind stabilitatea zonei si starea lucrarilor de consolidare existente.

A C T U A L I T A T E
  • Castelele de apa - o posibila sursa de producere a unor accidente datorate deteriorarii stratului exterior de protectie a termoizolatiei rezervorului (I) - prof.univ.dr.ing. Mihai TEODORESCU, asist.univ.drd.ing. Bogdan POTORAC
    • In urma expertizarii a 36 de castele de apa amplasate in 22 de judete ale tarii, a rezultat ca majoritatea dintre acestea prezinta degradari ale stratului exterior de protectie a termoizolatiei rezervorului. Avand in vedere ca la multe dintre aceste constructii s-au montat, sunt in curs de montare sau urmeaza a fi montate diferite echipamente la nivelul invelitorii sau la baza lor, desprinderea sau prabusirea partiala a stratului de protectie a termoizolatiei rezervorului poate produce insemnate pagube materiale si, din pacate, victime omenesti. Un exemplu recent in acest sens este cel al castelului de apa amplasat in localitatea Baciu din judetul Cluj. Din aceste cauze, am considerat ca este necesar si util sa facem o sumara prezentare generala a castelelor de apa si, respectiv, a constatarilor rezultate in urma expertizei efectuate.
      Definitie: castelele de apa sunt constructii ingineresti, alcatuite dintr-un rezervor de apa sustinut la inaltime de catre un turn.
      Rol: castelele de apa au rolul de a inmagazina apa, ridicarea acesteia in rezervor realizandu-se prin pompare. Apa inmagazinata poate fi utilizata, prin efect gravitational, fie la consumuri diverse, ca unica sursa, fie pentru compensarea presiunii in retelele de alimentare cu apa.

S E M N A L

Firme
sus