In nr. 4/2003 al revistei ANTREPRENORUL am publicat topul primilor antreprenori de constructii din Europa dupa volumul de vanzari realizat, constatandu-se ca pe primul loc se afla Vinci precum si ca, intre primii 10 antreprenori europeni, 5 erau francezi. In acest numar vom prezenta cateva comentarii privind topul antreprenorilor la nivel mondial.
Astfel, Vinci se mentine pe primul loc si la nivel mondial si ne aducem aminte ca si un alt antreprenor francez de constructii (Bouygues Construction) a ocupat in mai multe randuri primul loc la nivel mondial. Oricum, si in acest an Bouygues Construction ocupa locul 6 in topul mondial, in care din primii 10, 2 sunt francezi. Insa cele mai multe locuri (4) in topul celor 10 sunt ocupate de antreprenori japonezi, intre care Kajima ocupa locul 3, iar trioul Kajima, Taisei si Shimizu ocupa in mod compact locurile 3, 4 si 5. Surprinde faptul ca primul antreprenor american, Bechtel, ocupa doar locul 8. In ceea ce priveste topul primilor 100, peste o jumatate dintre acestia provin din UE iar 20 din America de Nord. Surprinzator este faptul ca numarul celor din Asia de Est (25) este superior celor care provin din America de Nord (SUA si Canada). La randul lor, din cei 25 din Extremul Orient, 18 sunt japonezi, 5 din Coreea de Sud si doi din China. Cate o pozitie in top mai detin: Brazilia (Oderbrecht), India (Larson & Toubro) si Australia (Leighton Holdings).
Este de remarcat faptul ca evaluarea marimii antreprenorilor s-a facut dupa cifra de afaceri realizata in constructii convertita in dolari, ceea ce a avantajat antreprenorii europeni. Tot la capitolul remarci, este interesant faptul ca cel mai mare antreprenor mondial, luand ca si criteriu numarul de muncitori, este Construction & Engineering din China care are nu mai putin de 250 000 de salariati. Pe locul 2 s-ar afla tot un antreprenor chinez (China Railway Construction), locul 3 fiind ocupat de Vinci.

Legislatia din Europa privind rata redusa de TVA prezinta numeroase discutii si reveniri. Cu toate acestea, ultimele propuneri privind o lege armonizata vor prezenta avantaje pentru industria constructiilor, cu conditia rezolvarii unui singur obstacol final.
Legile europene privind rata TVA, in prezent in vigoare, fundamentate pe baza Directivei 92/77/EEC, stabilesc rate minime. "Rata standard" minima este de 15%, iar "rata redusa" este de 5%. Statele membre pot aplica una sau doua rate reduse pentru marfurile si serviciile cuprinse in lista restrictiva, denumita "Anexa H". Si, in plus, pe baza acestor reguli s-au emis un mare numar de derogari specifice. Acest lucru a dat nastere unei situatii extrem de complexe care, in conceptia Comisiei Europene (CE), trebuie revazuta.
Intr-un raport privind rata redusa de TVA, publicat in 2001, CE a aratat clar ca a venit timpul de a analiza structura curenta a ratelor reduse de TVA. Intr-un alt raport prezentat in iunie 2003, CE a facut o evaluare generala, negativa a asa numitei directive pentru o "rata redusa" de TVA (99/85/EC), deoarece nu a satisfacut doua principale obiective: de a mari numarul locurilor de munca si de combate economia subterana.
Aceasta directiva, care a afectat serviciile de munca, "nu a fost obligatorie" (se aplica numai de catre acele state membre care au dorit acest lucru), ci "optionala" (se aplica pentru un anumit numar de activitati dintr-o lista prestabilita) si temporara (timp de cel mult 3 ani).
La sfarsitul anului 2002, Consiliul de Ministrii, ca raspuns la o propunere a CE, a prelungit valabilitatea directivei cu un an, adica pana la sfarsitul acestui an, pentru a permite statelor care au aplicat-o, sa finalizeze rapoartele de evaluare a eficientei acestei masuri.
FIEC a sprijinit intotdeauna, in mod activ, initiativa de "rata redusa de TVA". Incepand cu luna octombrie 1997, FIEC a incercat sa prezinte efectele pozitive ale unor asemenea legi asupra numarului locurilor de munca si a economiilor subterane. Estimarile arata ca daca toate statele membre ar reduce rata de TVA la 6% pentru lucrarile de restaurare si de intretinere, la nivelul tuturor celor 15 tari membre a UE se vor crea 240000 - 270000 locuri de munca, anual. In afara de aceste locuri de munca directe, se poate adauga efectul asupra sectoarelor corelate si reducerea, pentru fiecare tara in parte, a taxelor privind somajul precum si reducerea economiei subterane care genereaza venituri din TVA pentru statele in cauza.

In mod neindoielnic, alaturi de sectorul utilajelor pentru constructii, cel al lemnului a starnit cel mai mare interes prin noutatile pe care le-a adus si spectaculozitatea sa in cadrul targului expozitie SAIE de la Bologna. De fapt aceste doua sectoare au ocupat si cea mai mare suprafata de spatiu expozitional, gradul sporit de interes fiind dat si de faptul ca lemnul si derivatele sale reprezinta in Italia un procent insemnat din valoarea materialelor brute consumate in domeniul constructiilor. In plus exista atat o traditie artizanala bogata cat si puternice intreprinderi industriale care ofera produse de calitate inalta.

Convorbire cu ing. Alexandru Dobre, director general al SC COSAR BITUNOVA SRL, membru in Consiliul Central ARACO

Sistemul de jgheaburi si burlane LindabRainline™ este confectionat din otel zincat la cald si protejat in sistem multistrat, avand aplicat, pe ambele fete, un strat final de plastisol. Durata de viata estimata pentru acest tip de protectie este de peste 50 de ani, chiar si in conditii aspre de poluare, timp in care sistemul isi pastreaza nealterate calitatile estetice initiale: culoare, linii, suprafete etc. Toate componentele sistemului se comporta ireprosabil in orice fel de conditii climatice, rezistand foarte bine la intemperii, ca si la solicitarile date de zapada si gheata.
Sistemul de jgheaburi si burlane LindabRainline™ poate fi livrat in oricare din cele 6 culori standard: alb, negru, caramiziu, rosu, maro, aramiu sau 2 speciale: gri inchis, argintiu. Aceasta paleta cromatica a fost conceputa pentru a permite armonizarea cu diferitele materiale de constructie si zugravelile peretilor exteriori. Calitatea generala a finisajului, prospetimea culorilor si compatibilitatea acestora cu nuantele diferitelor tipuri de invelitori Lindab creeaza un efect de o eleganta si un rafinament unice.

La intretaierea dintre doua drumuri, in spatele cladirii turnatoriei (Giesshaus) si cea a arsenalului (Zeughaus) din Berlin, se afla ceea ce este, probabil, cea mai frumoasa "intrare prin spate" din oras, asa cum s-a scris intr-unul din ziarele locale.
In acest loc istoric, I. M. Pei a creat o nota cu totul deosebita sub forma unui turn in trepte, din sticla. Arhitectii Eller + Eller au primit comanda de a implementa proiectul, avand ca arhitect de proiect pe Christiane Flasche. Sticla curbata pe doua dimensiuni necesara turnului in spirala a fost livrata de firma finlandeza Tambest Oy, specializata in curbarea sticlei.

Dunarea, nominalizata drept artera E80 prin Acordul European privind caile navigabile de importanta internationala (AGN) si componenta a Coridorului VII de transport transeuropean ce leaga porturile Rotterdam si Constanta, are lungimea totala de 2783,4 km, impartita in trei tronsoane specifice in lungul traseului, astfel:
- Dunarea superioara intre izvoare si Gönyu (km 2783,4-1791);
- Dunarea mijlocie intre Gönyu si Drobeta Turnu Severin (km 1791-931);
- Dunarea inferioara intre Drobeta Turnu Severin si Sulina (km 931-0).
Pe acest ultim tronson, care strabate in intregime teritoriul Romaniei, se remarca unele sectoare caracteristice, dupa cum urmeaza:
- intre SHTN "Portile de Fier II" (km 863) si Calarasi-Silistra (km 375) cursul Dunarii este unic, existand pe parcurs numeroase zone cu insule/ostroave rezultate din depunerea materialului aluvionar, ca urmare a micsorarii pantei albiei si sinuozitatii traseului;
- intre Calarasi-Silistra (km 375) si Braila (km 170) fluviul isi modifica cursul de la Est spre Nord sub influenta colinelor Dobrogei, traseul avand doua brate secundare, respectiv Borcea pe partea stanga intre Calarasi si Giurgeni si Macin pe partea dreapta intre Giurgeni si Braila;
- intre Braila si Sulina se dezvolta Dunarea maritima, denumita si "Dunarea de Jos", care pana la Ceatal Ismail (km 34) are o albie unica, cu traseul foarte sinuos si cu orientare spre Est. In continuare, se dezvolta Delta Dunarii, o unitate fizico-geografica speciala, in care fluviul se imparte in trei brate, respectiv Chilia (L = 116 km), Sulina (L = 80 km) si Sf. Gheorghe (L = 109 km). Dintre acestea, bratul Sulina este destinat navigatiei principale.
Corespunzator potentialului disponibil, cat si datorita multiplelor folosinte, existente sau dezvoltate pe parcurs in tarile riverane, Dunarea inferioara reprezinta un sector de mare interes in actualul context politico-economic si social.

In revista Antreprenorul nr.1/2003, s-a publicat articolul "Geotextile si geocompozite performante", in care a fost descris geocompozitul Bistex. In completarea informatiilor continute de acel articol, in acest numar se prezinta avantajele utilizarii geocompozitului Bistex ca strat de antifisura in lucrarile de ranforsare si reabilitare a drumurilor si strazilor.

Asa cum s-a aratat in Antreprenorul nr.6/2003, pe parcursul executiei lucrarilor de constructie la Contractul 403 pentru reabilitarea drumului DN 1 Vestem - Miercurea Sibiului, intre km 314+300 - 343+000 au fost identificate alunecari de teren pe arii extinse, cuprinzand versantul si platforma drumului.
Fenomenele de instabilitate din zona sunt cunoscute de mult timp, in evidentele AND apar lucrari de consolidare din perioada 1960-1970 si de atunci zona a prezentat instabilitati care au fost tratate cu lucrari de consolidare potrivit studiului si posibilitatilor tehnice din perioada respectiva.
Proiectul a fost intocmit pe baza ridicarilor topografice executate de CONSITRANS in anul 2002 si a studiilor alunecarilor de teren, dupa cum urmeaza:
- Raport asupra investigarii alunecarilor de teren intocmit de HYDER Consulting Limited The Survey Research Park Guilford in asociatie cu Consitrans SRL Bucuresti.
- Expertiza tehnica asupra stabilitatii la alunecare pe zona km 334+100 - 334+600, elaborat de Profesor Universitar Doctor Inginer Anton Chirica in martie 2003.
- Referat Geotehnic intocmit de GEOSTUD SRL Bucuresti.
- Monitorizarea in perioada ianuarie 2003 - iunie 2003 a versantului cu inclinometre si piezometre de catre ICIM Bucuresti.
Pentru tratarea instabilitatii versantului si a platformei drumului, tinand cont de concluziile studiilor mai sus mentionate, s-au avut in vedere urmatoarele criterii:
- pastrarea versantului format din argile contractile si lentile de straturi permeabile de nisip si pietris la o umiditate constanta si cat mai apropiata de consistenta plastic vartos, acest lucru obtinandu-se prin nivelarea contrapantelor si scurgerea apelor din versant, si prin drenaje elastice;
- pentru apa slab legata s-au luat in considerare plantatii cu specii multietajate si mari consumatoare de apa;
- sustinerea zonelor alunecate cu ranforti si drenuri elastice care permit usoare deformatii ale terenului.
Prin proiectul prezentat in acest numar s-a avut in vedere inlaturarea fenomenelor de alunecare si aducerea lucrarilor existente la parametrii normali de functionare in principal prin urmatoarele interventii:
- repararea degradarilor la lucrarile existente, corectarea unor deficiente de functionare si suplimentarea capacitatii de preluare a eforturilor de impingere;
- curatirea, spalarea si repararea sistemului de drenaj existent;
- lucrari noi pentru preluarea instabilitatilor aparute si puse in evidenta de studiile geotehnice si de sistemul de urmarire existent al deformatiilor versantului.