Back to Artecno home page
 Motor cautare

Prin:
 Reviste
 
 

Expozitii, targuri, conferinte, simpozioane, seminarii
 
Normative si reglementari in constructii-instalatii
Antreprenorul nr.4/2004
Antreprenorul
nr. 4/2004
C U P R I N S
EVENIMENT SOLUTII PAGINA AICPS REABILITARI ANIVERSARE TEHNOLOGII MATERIALE REGLEMENTARI SEMNAL
E V E N I M E N T
  • Premiile Asociatiei Inginerilor Constructori Proiectanti de Structuri - 2004 - prof.dr.ing. Radu Petrovici
    • Pentru prima data de la infiintarea Asociatiei, Consiliul de Conducere al AICPS a hotarat decernarea unor premii speciale proiectelor de structura remarcabile intocmite de membrii acesteia.
      Prin aceasta initiativa AICPS se alatura practicii curente a asociatiilor profesionale similare din numeroase tari. Pentru inginerii structuristi din strainatate, castigarea disputei pentru premiile profesionale constituite, pe langa satisfactia profesionala, o excelenta recomandare pentru clientii potentiali si, implicit, ocazia de a reedita o astfel de performanta.

S O L U T I I
  • Plafon radiant pentru incalzirea si racirea spatiilor pentru un mediu ambiant placut in fiecare anotimp (II)
    • Deoarece curentii de aer necesari racirii sunt perceputi ca neplacuti, instalatiile de climatizare conventionale nu mai corespund cerintelor, in crestere, de confort termic, necesar in special in birouri, in care sunt multe surse de caldura: computere, imprimante, copiatoare, instalatii de iluminat etc.
      La instalatiile de climatizare, 20% din volumul cladirii este necesar pentru camine de vizitare, instalatii de filtrare, instalatii de umezire a aerului, ventilatoare si, de asemenea, iesiri si intrari ale aerului. Necesarul de energie pentru asigurarea curentilor de aer nu este in raport cu efectul de racire.
      Racirea si climatizarea incaperilor prin intermediul plafonului de racire are loc 60% prin schimb de caldura prin radiatie si 40% prin convectie. Pentru acest lucru, temperatura apei ce strabate plafonul de racire trebuie sa fie mai mica cu cateva grade decat temperatura incaperii, pentru a face un schimb de caldura prin radiatie intre plafonul de racire si incapere.
      Deoarece aerisirea necesara incaperii preia numai o parte din racire, curentul de aer poate fi redus la minim.
      Aparitia curentilor de aer sau chiar aparitia zgomotelor instalatiei de ventilatie nu sunt percepute.
      Starea de bine si capacitatea de lucru a oamenilor sunt crescute.
      Functie de tipul de constructie a plafonului de racire, se reduce consumul de energie cu minim 30 % fata de instalatiile de climatizare conventionale. Functie de marimea cladirilor si a puterii de racire, poate fi astazi redus consumul de energie cu pana la 75%.
      Instalatiile de climatizare sunt, in cele mai multe cazuri, mai scumpe la achizitie decat plafoanele de racire.
      Plafoanele de racire pot fi montate chiar si in regiunile cu temperaturi ridicate si cu umiditate mare a aerului.

P A G I N A   A I C P S
  • Acordarea Diplomelor de Excelenta si a Medaliilor pentru Opera Omnia de catre A.I.C.P.S. - dr.ing. Rodica Angelescu
    • Cu ocazia celei de-a 14-a Conferinte Nationale a Asociatiei Inginerilor Proiectanti Structuri s-a cuprins in program un eveniment inedit de o importanta deosebita - acordarea de catre Consiliul de Conducere al AICPS, a diplomelor de excelenta si a medaliilor pentru OPERA OMNIA unor personalitati din domeniu, o mica recunoastere respectuoasa si pretuire a activitatii si realizarilor muncii sustinute depuse in intreaga viata de profesori si specialisti constructori, cunoscuti in intreaga tara si in strainatate.
      Diplomele au fost oferite unui numar de 15 persoane de exceptie alese dintre multe persoane propuse, personalitati de vaza in domeniul proiectarii, cercetarii si activitatii didactice pentru constructii din Romania.

R E A B I L I T A R I
  • Investigarea prin calcul si reabilitarea structurala a cladirilor realizate conform Normativelor P13-61 si P13-73 - conf.univ.dr.ing. Nicolae Daniel Stoica - UTCB
    • Prescriptiile tehnice din tara noastra, legate de proiectarea si executia cladirilor in zone seismice, care au aparut prima data, cu caracter neoficial, dupa cutremurul din 1940, au trecut prin diferite faze, finalizate si oficializate numai partial in decursul deceniului al VI-lea (standardul de zonare seismica STAS 2923-52), capatand o formulare inchegata abia sub forma standardului de zonare seismica STAS 2923-63 (revizuit) si a normativului pentru proiectarea constructiilor civile si industriale in zone seismice, P13-63. Grupa tipologica a cladirilor proiectate conform normativelor P13-63 si P13-70, caracterizata prin luarea in considerare, in mod organizat, a cerintelor de proiectare antiseismica, prin aparitia si oficializarea primelor prescriptii de proiectare antiseismica de tip mai modern, din nefericire preluate din normele internationale, realizate in general pe baza spectrelor accelerogramei seismului de la El Centro 1940, cutremur de mica adancime, total diferit fata de cutremurele de tip vrancean.
      Prescriptiile tehnice romanesti, aflate in vigoare la data producerii cutremurului din 1977, constau in principal din: standardele de intensitati si zonare seismica (STAS 3684-71; STAS 2923-63 si seria STAS 8879); standardele si normativele de proiectare antiseismica (STAS 7766-68; STAS 9165-72; STAS 9315/1-73; normativele P13-71 si P2-76); standardele cu caracter general pentru proiectarea constructiilor, mai ales a celor din beton armat si metal.

  • Aspecte privind investigarea si punerea in siguranta a cladirilor multietajate unicat de tip P13 cu structura din beton armat - prof.univ.dr.ing. Alexandrina PRETORIAN, conf.univ.dr.ing. Daniel STOICA - UTCB
    • Cladirea este alcatuita dintr-un singur corp, cu dimensiuni in plan de 13,76 m cu 29,88 m si cu regim de inaltime cuprinzand un subsol (partial), parter si sase etaje.
      Parterul are suprafata majorata pe directie transversala, fata de celelalte niveluri iar terasa are atic perimetral din zidarie, atice intermediare realizate peste grinzile de beton armat (atasate in dreptul fiecarei travee, pe stalpii cadrelor transversale, dupa cutremurul din 4 martie 1977), casa troliilor si casa scarii secundare prin care se realizeaza accesul pe terasa. Fatadele sunt realizate din benzi orizontale continue, alternante, realizate din ferestre cu tamplarie metalica si cu parapet din blocuri de b.c.a. prevazut cu nise pentru calorifere.

A N I V E R S A R E
  • Canalul DUNARE - MAREA NEAGRA 1984-2004 - Visul implinit al marilor ingineri romani din secolul XIX - ing. IONEL NAN, fost director general adjunct al Centralei Canalului Dunare - Marea Neagra
    • Anul acesta se implinesc 20 de ani de la inaugurarea lucrarilor de constructie a canalului Dunare - Marea Neagra si 150 de ani de la nasterea marelui inginer roman Anghel SALIGNY.
      In anul 1974 Ministerului Transporturilor i-a revenit sarcina construirii Canalului Dunare - Marea Neagra, numit mai tarziu Magistrala Albastra Romaneasca, ce a deschis Dunarii un nou drum, mai scurt cu aproape 400 km, la Marea Neagra.
      Ideea saparii unui canal navigabil intre Dunare si Marea Neagra care sa elimine "marele cot al Dunarii", cum este denumit de unii cercetatori traiectul fluviului pe ultima portiune de circa 350 km, aflata in aval de Calarasi, este foarte veche si a fost sugerata de faptul ca apele fluviului, la niveluri ridicate patrundeau adanc in teritoriul Dobrogean, in special pe Valea Carasu, de la Cernavoda pana dincolo de orasul Medgidia, pe mai mult de 35 km. Primele studii si proiecte pentru realizarea unei legaturi pe apa intre Dunare si Marea Neagra au fost intocmite intre anii 1832 - 1837 de catre specialisti englezi si francezi, la cererea Portii Otomane. Aceste studii au fost larg comentate intr-un raport publicat de Von Vinoke in anul 1840, in Buletinul Societatii de Geografie din Berlin.
      Incepand cu anul 1850, numerosi oameni de stiinta si ingineri romani au studiat si propus construirea unui canal navigabil intre Cernavoda si Constanta.
      Printre acestia se detaseaza carturarul Ion Ionescu de la Brad care, silit sa traiasca in exil dupa reprimarea revolutiei de la 1848, a publicat la 4 aprilie 1851 in "Journal de Constantinopole" un amplu studiu in care insista asupra avantajelor economice si sociale ale canalului dintre Dunare si Marea Neagra pe Valea Carasu.

T E H N O L O G I I
  • Cladirea de birouri din piata CHARLES DE GAULLE - proiectare si executie (II)
    - dr.ing. Traian POPP, ing. Dragos MARCU, ing. Madalin COMAN - SC AEDIFICIA MP, dr. ing. Anatolie MARCU - UTCB
    • La constructia cladirii de birouri din piata Charles de Gaulle, tinand seama de conditiile de fundare pe amplasament, de caracteristicile structurii proiectate si de exigentele suplimentare impuse de constructiile existente in vecinatate (in special galeria si statia de metrou) s-a proiectat realizarea constructiei prin executia simultana a nivelurilor subterane si supraterane (procedeu cunoscut si sub denumirea "top-down"), intr-un spatiu delimitat printr-o incinta de pereti ingropati, fara denivelarea apei subterane in exterior.
      Sistemul este sigur in ceea ce priveste protectia incintei propriu-zise si a cladirilor invecinate, rapid si destul de avantajos din punct de vedere economic.
      Solutia de realizare a infrastructurilor utilizand tehnologia top-down nu este neaparat cea mai buna si nu exclude folosirea solutiilor clasice. Decizia de a utiliza una sau alta dintre solutii trebuie sa se faca pe baza unor analize serioase care sa aiba in vedere toate aspectele de realizare, de la elaborarea proiectului, justificari tehnico-economice, pana la executia propriu-zisa.
      In ceea ce priveste cazul de fata credem ca solutia proiectata s-a dovedit un succes, iar acest lucru a fost confirmat pe parcursul executiei.
      Desigur, au existat unele dificultati de concepere si realizare, date in buna parte de caracterul inedit pentru Romania (este prima constructie cu 5 subsoluri si in sine constructia este una dintre cele mai inalte structuri civile din Bucuresti). Totusi, printr-o abordare atenta la faza de proiectare si printr-un efort sustinut pe parcursul executiei, echipa noastra a reusit sa controleze in bune conditiuni realizarea acestui obiectiv.
      Acest lucru nu ar fi fost insa posibil fara efortul tuturor colaboratorilor nostri, fara aportul colegilor proiectanti de la alte specialitati, fara concursul antreprenorului general si subantreprenorilor implicati in realizarea structurii, fara sprijinul beneficiarului, fara implicarea de cele mai multe ori benefica a autoritatilor. Tuturor celor de mai sus le multumim.
      Intr-o perioada in care spatiile construibile din orase devin tot mai mici si mai scumpe, in care sunt necesare din ce in ce mai multe locuri de parcare, subsolurile adanci apar din ce in ce mai des. Credem ca se poate merge in jos cu curaj, din ce in ce mai adanc, pana la limita posibilitatilor tehnice si tehnologice si a rentabilitatii. Experienta din tarile occidentale arata ca acest lucru este posibil in conditii de siguranta maxima.

M A T E R I A L E
  • Laborator de incercari pentru materiale geosintetice - prof.dr.ing. Valentin Feodorov, Asociatia Romana a Geosinteticelor
    • De peste 30 de ani, existenta si utilizarea materialelor geosintetice nu numai ca largeste gama materialelor traditionale folosite in constructii si pentru protectia mediului, dar conduce la modificarea modului de conceptie a unor astfel de lucrari.
      Utilizarea materialelor geosintetice este foarte larga, mergand de la geotextilele netesute, folosite pentru prima data de dr. Giroud la barajul Valcros, pentru filtrare si drenare, la geomembrane pentru etansare, geogrile pentru armare, georetele pentru drenaj si protectie contra eroziunii si pana la cele mai noi materiale geocompozite cu functii diverse.
      Realizarea in continuare a unor lucrari complexe in care se utilizeaza, cu functii diferite, cantitati importante de materiale geosintetice (de ordinul a milioane de m² pe an) impune, pe de o parte, cunoasterea proprietatilor acestora in vederea unei dimensionari corecte, iar pe de alta parte, existenta unui laborator de incercari care sa confirme ca materialele geosintetice care se introduc intr-o anumita lucrare sunt conforme cu specificatiile tehnice.
      Producatorii de materiale geosintetice din lumea larga cunosc faptul ca in Romania nu se fac incercari pe materialele geosintetice care se folosesc in diverse lucrari si, prin urmare, isi permit sa fie mai "ingaduitori" atunci cand este vorba de respectarea unor cerinte de calitate pentru produsele pe care le comercializeaza in tara noastra.
      Inspectia de Stat in Constructii ar trebui sa impuna proiectantilor care solicita avizarea la inspectie a proiectelor tehnice si detaliilor de executie sa includa faze determinante pentru instalarea materialelor geosintetice.

R E G L E M E N T A R I
  • Directiva UE 2002/44/EC reglementeaza nivelul vibratiilor
    • In cazul multor lucrari de pe santierele de constructii si demolari, nivelul vibratiilor suportate de muncitori este extrem de nociv si, pe termen lung, poate avea consecinte grave pentru sanatatea oamenilor. Ciocanele pneumatice sau electrice, masinile de gaurit cu rotopercutie, polizoarele unghiulare, ferastraiele de mana, sunt exemplele cele mai frecvente de echipamente ce prezinta riscuri ridicate pentru operator, in cazul lucrului de durata cu aceste tipuri de masini.
      O mai veche Directiva UE, cu caracter mai general, purtand indicativul 89/391/EEC si emisa in 12 iunie 1989, ce se ocupa de siguranta si sanatatea lucratorilor la locul de munca, mentiona la articolul 16, elaborarea unor documente specifice fiecarui domeniu de activitate .
      Aceste din urma documente, constituite din directive individuale si amendamente, urmau sa reglementeze aspecte diverse, specificate intr-o anexa, vizand obligatii ale angajatorilor legate de echipamentele cu care se lucreaza, echipamentul de protectie, echipamentele de vizualizare, acolo unde este cazul (monitoare, display-uri), manipularea de sarcini periculoase ce implicau riscuri ridicate, locuri de munca mobile.
      In acest context, in 2002, a fost aprobata o astfel de Directiva individuala, 2002/44/EC, consecinta a celei din 1989, ce trata in mod special expunerea muncitorilor la riscurile generate de agentii fizici cum sunt vibratiile de nivel ridicat, zgomote intense si alti agenti fizici cu impact asupra sanatatii. A fost cea de-a 16-a Directiva individuala, elaborata in conformitate cu articolul 16 al Directivei fundamentale 89/391/EEC din 1989. Directiva 44 impune obligatia firmelor angajatoare de a lua masuri de protejare a personalului la locul de munca, fata de nivelul ridicat al vibratiilor si al altor agenti fizici (zgomote, de exemplu).
      Masurile de protectie includ o proiectare adecvata a statiilor de lucru, o selectie a echipamentelor de lucru care ofera niveluri mai reduse ale agentilor fizici daunatori precum si obligativitatea folosirii de echipament de protectie corespunzator.
      Printre riscurile pentru personalul afectat de nivelul ridicat al vibratiilor se mentioneaza afectarea structurii masei musculare si osoase, tulburari neurologice si vasculare. Toate locurile de munca in cadrul carora lucratorii sunt expusi la riscuri datorita factorilor fizici precum sunt vibratiile, intra sub incidenta acestei Directive.

S E M N A L

Firme
sus