|
Buletinul Stiintific al Universitatii Tehnice de Constructii din Bucuresti publica, in primul sau numar din 2002, articolul intitulat "AEROELASTIC STABILITY OF THE COLUMN" semnat de Doamna Carmen Anca Safta de la Universitatea "Politehnica" din Bucuresti. Conform articolului, inca din anii '30 Brancusi declara la Paris ca "vantul nu o va dezradacina".
Autoarea si-a asumat provocarea acestei afirmatii. Avand in vedere configuratia aparte a modulelor ca si verticalitatea gravitationala a Coloanei, Domnia Sa a identificat un singur fenomen aeroelastic periculos.
Este vorba de turbioanele alternante Kármán care s-ar putea forma si desprinde la anumite nivele ale Coloanei in directia orizontala a vantului. S-a pus asadar intrebarea daca exista sau nu pericol de rezonanta. Invocarea altor fenomene ca periculoase pentru Coloana ar fi insemnat si nesocotirea geniului lui Brancusi care cunostea bine amplasamentul dar, mai ales, stia ceea ce face. Fenomenul mentionat mai sus a fost descris si de Leonardo da Vinci in tratatul sau "Del moto et Misura dell Acqua", iar patru secole mai tarziu a stat la originea multor accidente survenite la periscoapele submarinelor.
Peste sapte decenii ale secolului XX au fost consacrate studierii acestui fenomen cu doua componente, una aerodinamica si alta elastica. In final, s-au descoperit trei dispozitive ca solutii constructive de protectie la vant a coloanelor si conductelor circulare din table de otel: mansoane perforate, montate concentric cu sectiunile protejate, aripioare din piese laminate, sudate direct pe camasile conductelor si profile metalice, infasurate elicoidal pe suprafetele cilindrice circulare. Toate cele trei solutii au functiuni strict aerodinamice si nu de rigidizare. Ultima se practica in mod curent si de mult timp in Romania, desi nici cursurile universitare de constructii metalice si nici standardul de vant nu o mentioneaza.
Articolul consemneaza ca primele investigatii privind stabilitatea la vant a Coloanei de la Targu Jiu dateaza din 1984. Atunci Dr. Emil Sever Georgescu de la INCERC Bucuresti a determinat prin masuratori directe frecventa proprie a Coloanei in modul fundamental de oscilatie. Frecventa masurata a fost confirmata prin calcul si a atras atentia asupra flexibilitatii Coloanei. Autorul insa nu si-a publicat pozitia cu privire la stabilitatea ei la vant. Abia acum apare publicat un studiu explicit si argumentat stiintific: din Teoria lui Kármán rezulta clar si categoric ca Brancusi a avut dreptate.
Geometria variabila a modulelor exclude posibilitatea formarii turbionelor alternante. Coloana se afla prin conceptie in ceea ce stiinta numeste "indiferenta aeroelastica" si este deci esential stabila la vant. Cu alte cuvinte Coloana nu poate deveni niciodata instabila. Prin urmare conformarea ei automorfica ii confera si stabilitate absoluta la vant. Rezultatul este fascinant dar nu surprinzator. Automorfismul este o lege fundamentala a naturii, iar natura nu cladeste niciodata nimic instabil. Ca si concept topologic, automorfismul implica stabilitate totala. In caz contrar cele doua concepte ar fi incompatibile. Topologia este stiinta care, dupa 1905, l-a scos pe Einstein din impasul cu gravitatia. Brancusi insa, care i-a fost contemporan, avea Topologia in varful degetelor dupa cum ar fi declarat inginerul Stefan Georgescu-Gorjan, constructorul Coloanei din 1937.
Curajul, discernamantul si stradaniile autoarei articolului recenzat mai sus au fost rasplatite printr-un brevet de inventie romanesc cu recunoastere internationala. Intr-adevar, un al patrulea dispozitiv de protectie la vant a coloanelor si conductelor a fost descoperit cu acest prilej. Desigur, mai ieftin si mai practic decat cele trei cunoscute pana acum. Brevetul este insa inainte de toate un distins omagiu adus memoriei lui Constantin Brancusi.
|
