Datorita activitatilor antropice, a aparut necesitatea ca tot mai multe constructii sa se fundeze pe umpluturi. Articolul propune o metoda de consolidare care are la baza executarea de straturi succesive din pamant armat cu geotextil. Aceasta metoda este prezentata in cadrul articolului in doua capitole: in primul capitol care sunt descrise bazele teoretice iar in capitolul doi se prezinta tehnologia de executie.
Fenomenul antropic modifica permanent relieful scoartei terestre si schimba natura materialelor din zona litosferei acolo unde se fundeaza constructiile. Mai mult, au aparut zone cu umpluturi cu grosimi de ordinul metrilor, formate din diverse materiale depuse de om (blocuri de beton, caramizi, metale etc.).
In aceste conditii, de multe ori apare necesitatea de fundare a constructiilor pe umpluturi, pentru care apreciem ca sunt necesare de parcurs urmatoarele etape:
- Incadrarea terenului in contextul geolitologic;
- Realizarea unei excavatii pentru identificarea materialelor ce alcatuiesc umplutura;
- Stabilirea metodei de consolidare a terenului de fundare, functie de stratificatia terenului si natura materialului de umplutura.
Avizul geotehnic preliminar, intocmit conform "Ghid privind modul de intocmire si verificare a documentatiilor geotehnice pentru constructii", indicativ GT 035/2002 si "Normativ privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare", indicativ NP 074/2002, va stabili grosimea si natura depozitelor de umplutura (blocuri de beton, fier beton, caramizi, - acestea vor fi indepartate in timpul realizarii excavatiilor pentru executia fundatiilor).
Pentru stabilizarea umpluturilor si realizarea unui teren bun de fundare se poate avea in vedere o procedura ce are la baza executarea de straturi succesive din pamant armat cu geotextil.

Bisericutele sapate in versantul unei cariere de creta de la Basarabi in Dobrogea au fost descoperite in 1957 si 1959-1962. Data aparitiei acestor locase de cult crestin este apreciata la sec. X-XI d. Chr. Ansamblul are un caracter de unicat si este inglobat in prezent intr-o constructie, un acoperis de beton armat, completat ulterior cu un acoperis provizoriu, aflat in stare de deteriorare, fiind oprita vizitarea.
Articolul prezinta investigatiile in situ, determinarile instrumentale si analizele efectuate pentru a se evalua starea actuala si sistemul adecvat de protectie la sit.

Ingineria fatadelor reprezinta un domeniu complex si relativ nou de activitate, ce se extinde asupra multor discipline traditionale. Proiectarea fatadelor cladirilor moderne necesita o larga cunoastere si o pregatire temeinica intr-o serie de probleme specifice referitoare la materiale, fizica cladirilor, structuri, tehnologii de fabricatie si de constructie. Facand apel la ingineri specialisti si la practicieni cu o inalta competenta, capabili sa dezvolte si sa aplice noi metode si procedee, materiale si sisteme, tehnologia realizarii fatadelor constituie astazi unul dintre cele mai dinamice componente ale ingineriei cladirilor.
Proiectarea si executarea corecta a fatadelor sunt elemente-cheie in constructia unor cladiri cu eficienta energetica ridicata, precum si in prelungirea duratei de exploatare a acestora, concomitent cu reducerea impactului asupra mediului. Toate aceste aspecte evidentiaza necesitatea pregatirii unui numar crescand de ingineri care sa posede o intelegere deplina a problemelor variate si complexe ale proiectarii, executarii si evaluarii performantelor fatadelor, intr-o abordare globala a intregului ciclu de viata a cladirii.

Locuintele vor fi construite in comuna Chiajna din apropierea Bucurestilor, intr-o zona cu locuinte noi avand invelitori cu sarpanta.
Locuintele vor fi realizate la periferia comunei Chiajna (in intravilan) intr-un cartier cu locuinte noi unifamiliale realizate dupa anul 1990.
Cuplarea acestor locuinte s-au datorat costului mare al terenului (fiecare beneficiar dispunand de cate 400,00 m² teren) si realizarii de economie in executie si exploatare.
Argumentul economic:
- zidul despartitor dintre constructii conduce la o economie de materiale si manopera, de la fundatie pana la acoperis;
- prin eliminarea unei fatade se elimina finisaje, ferestre etc., cu implicatii in exploatare si intretinere si prin reducerea pierderilor de caldura.
Se impune ca in timpul construirii locuintelor lucrarile de constructii-montaj si instalatii sa fie coordonate de catre un inginer constructor autorizat, pentru a asigura respectarea intocmai a proiectelor de executie si realizarea lucrarilor de buna calitate.

Introducerea betonului armat in constructii a produs o adevarata revolutie in gandirea constructiva a inginerilor. Intr-o anumita etapa, realizarea elementelor incovoiate (cum ar fi, de exemplu, planseele si scarile cladirilor) se facea cu ajutorul grinzilor de lemn si al profilelor laminate de otel. Ca atare, notiunea dominanta era notiunea de element liniar, notiunea de grinda.
Aceasta situatie s-a schimbat odata cu aparitia unui material care nu se livreaza sub forma de elemente liniare, a unui material din care se pot realiza elemente ce lucreaza dupa doua sau trei directii, odata cu aparitia betonului armat. Introducerea betonului armat a determinat astfel un salt calitativ in gandirea constructiva a inginerilor constructori. Pe langa elementele de beton armat care lucreaza pe o singura directie, conceptia lor imitand conceptia constructiilor metalice sau a constructiilor de lemn, au aparut si elemente care folosesc capacitatea de rezistenta a betonului armat pe doua directii (placi armate crucis, plansee ciuperca) sau pe trei directii (invelitori subtiri).
Unul dintre aceste elemente ce folosesc capacitatea de rezistenta a betonului armat pe doua directii este scara fara grinda de podest. Folosirea larga a scarii fara grinda de podest in constructia de locuinte impune elaborarea unui calcul care sa puna in evidenta modul ei real de lucru si rezervele ei de rezistenta.

Cat de curand se implineste un deceniu de cand a intrat in vigoare Legea nr. 10 privind calitatea in constructii. Un deceniu, de cand prima forma a legii a aparut ca Ordonanta Guvernamentala, OG nr. 2 - 1994. Un deceniu de cand aceasta lege genereaza reglementari peste reglementari. Un deceniu de cand legea atrage critici peste critici. Un deceniu de cand autoritatea publica ignora aceste critici. Un deceniu de cand criticii s-au resemnat incetul cu incetul negasind un partener de discutie acolo unde ar trebui sa-l gaseasca.
Nici asociatiile profesionale si nici cele patronale nu par a fi prea interesate in ceea ce priveste continutul acestei legi si efectele ei. In loc sa caute izvorul neajunsurilor profesiei in lipsurile unicei legi actuale ce reglementeaza activitatea in constructii, aceste organizatii propun legi noi, care sa introduca forme noi de activitate (Ordinul Inginerilor din Constructii, Camera Inginerilor Constructori) ce nu fac decat sa o birocratizeze si complice.
Este momentul sa recunoastem ca Legea nr. 10 - 1995 privind calitatea in constructii, a fost, este si speram ca nu va mai fi, o lege neadecvata nevoilor de dezvoltare ale domeniului constructiei in perioada de trecere a societatii noastre de la socialism la capitalism.