In tari cu tehnologii avansate, ca SUA, Germania, Anglia, Franta, Italia etc, aplicarea minipilotilor ca elemente speciale de fundare este in plina dezvoltare.
Recent, in Germania, s-a trecut la utilizarea pe scara larga a consolidarii infrastructurii drumurilor si cailor ferate (acolo unde este cazul) prin minipiloti si pamant armat cu geogrile.
In cadrul UE programele de unificare a reglementarilor tehnice din tarile membre prevad ca in anul 2003 Comisia Tehnica TC288, care se ocupa cu NE privind "Executia lucrarilor geotehnice speciale", sa obtina votul si sa publice NE "Micropiloti".
Utilizarea tehnologiilor cu mini sau micropiloti pe scara din ce in ce mai larga si in situatii dintre cele mai dificile se datoreaza in buna masura si realizarii in ultimul timp a unor instalatii si echipamente de forare-injectare performante (tip KLEMM, ECODRILL, KELLER, BG etc.), apte sa sustina executia proiectelor in conditii optime.
In Romania tehnologiile cu minipiloti se folosesc de circa 4 ani, in cadrul mai multor lucrari executate sau in curs de executie, la drumuri nationale, poduri si reabilitari de fundatii. Numarul (totusi) redus de lucrari de acest tip se datoreaza faptului ca tehnologiile, echipamentele si utilajele folosite implica investitii mari, in Romania aceste tipuri de tehnologii avand doar cateva firme, printre care: Züblin Romania, CCCF, Stump si Geosond.

Inceputul anilor '90 a insemnat si pentru domeniul cladirilor civile si industriale un punct de rascruce. Schimbarile radicale produse in modul de viata au impus treptat unele necesitati, care nu se conformau conceptelor de proiectare practicate. In solutiile de proiectare predomina betonul - o solutie cunoscuta si ieftina, solutiile care aveau la baza metalul fiind in inferioritate ca numar. Inca din anul 1994 au inceput sa apara pe piata romaneasca unele firme internationale, cu solutii complete de constructii metalice usoare. Firma Lindab a reusit sa-si cladeasca un renume, invingand aparentele care, deseori, indrumau proiectantii la utilizarea in proiectare a solutiilor bazate pe beton. Exigentele potentialilor clienti au impus dezvoltarea unor sisteme structurale flexibile, usor de realizat, in fata carora solutiile clasice invechite treptat pierd teren. Astfel s-a ajuns la dezvoltarea si utilizarea pe scara din ce in ce mai larga a Sistemelor de Constructii Usoare.

Noua varianta a pr. EN 206/2000 aduce modificari importante in ceea ce priveste criteriile de conformitate fata de prevederile avand acest subiect prevazute in ENV 206/1988. Trebuie specificat ca, partial, in Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat NE 012/1999 au fost preluate criteriile formulate in ENV 206/1988.
Dinamica studiilor si cercetarilor, rezultatele si observatiile acumulate, revizuirea unor reglementari in relatie cu specificatiile, performantele, productia si conformitatea betonului au condus la necesitatea revizuirii dupa 10 ani a euronormei EN 206, inclusiv in ceea ce priveste criteriile de conformitate pentru rezistenta la compresiune a betonului.
Controlul de conformitate pentru rezistenta betonului este parte componenta a capitolului 8.2.din pr. EN 206/2000 avand ca subiect Controlul conformitatii betonului proiectat, capitol care mai cuprinde:
- criterii de conformitate pentru rezistenta la intindere prin despicare;
- controlul de conformitate pentru alte caracteristici in afara de rezistenta (densitatea betonului proaspat, raportul A/C, continutul de ciment, aer antrenat, consistenta etc.).

Primele studii cu privire la realizarea unor traversari permanente ale Dunarii in zona Braila s-au facut cu ocazia elaborarii Studiului de amplasament pentru construirea podului peste Dunare la Giurgeni, in anul 1960. Studiul a mai cuprins si amplasamentele: Galati-Azalcau, Giurgeni-Vadu Oii, Fetesti-Cernavoda si, mai tarziu, Chiciu-Ostrov.
Pe baza informatiilor obtinute, ce au cuprins caracterul si lungimea podurilor, lungimea cailor de racordare la drumurile existente si valoarea investitiilor, s-a aprobat amplasamentul Giurgeni-Vadu Oii pentru un pod rutier. Podul rutier de la Giurgeni-Vadu Oii a fost dat in exploatare in luna decembrie 1970.
In anul 1975, cu ocazia elaborarii Studiului de amplasament pentru un nou port maritim la Marea Neagra, pentru varianta Sfantu Gheorghe Delta, s-a luat pentru prima data in considerare, pentru racordul feroviar si rutier, traversarea Insulei Mari a Brailei, in zona Tichilesti, la sud de Braila si realizarea unor traversari permanente peste Dunare si Bratul Macin.
Din analiza factorilor sociali, economici si teritoriali pentru amplasamentele ce pot face obiectul unor traversari permanente ale Dunarii din zona Municipiilor Tulcea, Galati, Braila si Calarasi se apreciaza ca prioritara este realizarea unei traversari permanente in zona Municipiului Braila. Realizarea unor traversari permanente si in alte amplasamente se va putea lua in considerare pe masura evolutiei factorilor sociali, economici si de organizare a zonelor adiacente.

Reabilitarea retelelor rutiere existente, in paralel cu executia unor retele noi de autostrazi, a devenit o activitate primordiala pentru administratiile de drumuri. In tot acest context, urmarirea comportarii in situ a lucrarilor, analiza cauzelor si efectelor deteriorarii si, mai ales, aplicarea masurilor adecvate de intretinere, ceea ce constituie de fapt managementul structurilor rutiere, sunt activitati de cea mai mare importanta si actualitate.
O solutie eficienta in incercarea administratiilor de drumuri de a rezolva cat mai multe probleme in limita constrangerilor bugetare existente o reprezinta utilizarea unui sistem de administrare a structurilor rutiere: Pavement Management System (PMS).
Expresia Pavement System este utilizata pentru a descrie diferite strategii care pot fi folosite in stabilirea politicii de reabilitare si intretinere a unei structuri rutiere. Prin utilizarea unui sistem de administrare a structurilor rutiere se urmareste ca investitiile in reabilitarea drumurilor sa fie facute in maniera cea mai eficienta, tinand seama atat de costurile administratorului cat si de efectul pe care starea retelei de drumuri il are asupra costurilor utilizatorilor rutieri.
Primele sisteme de administrare a structurilor rutiere au fost folosite in anii 1972-1977, in Statele Unite ale Americii. In ultimul deceniu ele au castigat in popularitate, fiind tot mai des folosite in tari din Europa si intreaga lume.
In prezent, sisteme de administrare de tip PMS sunt utilizate in Suedia, Danemarca, Anglia, Franta, Olanda, Norvegia, Spania, Austria, Ungaria, Polonia, SUA, Canada, Brazilia, Australia, Noua Zeelanda, Africa de Sud etc.

Studiul prezinta unele aspecte ale abordarii conexiunii dintre instalatii/echipamente si sistemul cladire, din punct de vedere sistemic. Consideratii legate de aspectele constructive si tehnologice ale conectarii directe instalatii/echipamente si sistemul cladire, avand in vedere legislatia in vigoare, inclusiv Normativul P100-92/96, fac obiectul unor studii ulterioare.

Gama de minipiscine Maxi Jacuzzi poate fi considerata cea mai complexa si mai spectaculoasa realizare a companiei numarul unu mondial in domeniul fabricarii cazilor cu hidromasaj. Trei dintre modelele gamei Maxi sunt disponibile acum la ROMSTAL: este vorba despre Santorini (varful de gama), Evvia si Oxia Wood.

Interviu cu domnul ing. ION STOENESCU, directorul general al Directiei Generale Tehnice in Constructii, din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.